Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Annullà u debitu publicu in manu à a BCE? prufunenti è contra

Annullà u debitu publicu in manu à a BCE? prufunenti è contra

Annullamentu di u debitu irrilevante è ancu pruibitu, o pussibule date e circustanze eccezziunali? Da a Francia u dibattitu chì ùn esiste ancu in Italia

Chì ne serà di l'enorme massa di u debitu publicu chì hè finita in u bilanciu di a BCE dapoi u 2015 è, ancu di più, da marzu 2020 in u risultatu di u pianu di compra straurdinariu lanciatu per affruntà a crisa da Covid?

Dui economisti francesi ne anu discuttu, Jezabel Couppey-Soubeyran è Jacques Delpla in Obs , u settimanale francese (anzianu Nouvel Observateur) di u gruppu Le Monde, chì offre un penseru assai interessante. Partendu da u titulu, "a guerra di u debitu", argumenti di meritu più grande o minore refutati secondu u puntu di vista diametralmente oppostu di i dui economisti. Un dibattitu chì sfurtunatamente si batte per piglià l'avviamentu in Italia.

Sottu hè una traduzzione cumpleta di l'articulu.

«Di pettu à a crisa, i paesi sviluppati anu pigliatu prestiti muntagne di soldi. Cosa da fà, in a zona euro, cù stu debitu chì hè statu assurbatu da a Banca Centrale Europea? A dumanda hè diventata splusiva trà i spezialisti chì, spartuti in dui campi, ne discitanu.

U dibattitu sparte u mondu accademicu cù a listessa viulenza di genere o di prublemi identitarii. Chì fà cù i trillioni di euri di u debitu publicu accumulatu da i stati di i paesi sviluppati dopu à marzu 2020 è l'iniziu di a crisa Covid?

Una quistione apparentemente innocuosa chì hà spartutu assai l'ecunumisti dapoi parechje settimane. I Stati ùn anu risparmiatu nisuna spesa per amortizà a recessione è anu pigliatu assai prestiti nantu à i mercati finanziarii. In Francia, l'ammontu tutale di u debitu publicu hè dunque vicinu à u 120% di u PIB, chì hè vinti punti più altu ch'è un annu fà, anni luce luntanu da u 60% previstu da i trattati di u bilanciu aurupeu. Finu à avà, u scenariu chì avemu assistitu parla dunque di una muntagna di prestiti senza cunsequenze: l'assicuratori o i fondi d'investimentu chì danu creditu à a Francia ùn anu micca dumandatu tassi d'interessu più alti per affidallu di soldi; ci vole à dì chì una parte assai larga di u debitu appena acquistatu emessu hè statu assurbutu da a Banca Centrale Europea (BCE), chì detene oghje più di 2,5 trilioni d'euri di debitu publicu, o un quartu di i debiti di i paesi di a zona euro. Ma avà? Duvemu rimbursà tutti questi crediti? Annullà una parte? Pudemu turnà à a BCE, chì hà fattu questi acquisti attraversu a creazione di soldi, qualcosa guasi impensabile dece anni fà? Pruvemu à dà una risposta cù dui economisti chì svolgenu pusizioni cuntrarie: Jezabel Couppey-Soubeyran, prufessore à Paris-I, è Jacques Delpla, direttore di u think tank Asterion.

Jezabel Couppey-Soubeyran, site parte di un gruppu di 150 economisti, cumpresu Thomas Piketty, chì dumandanu l'annullamentu di i debiti publichi detenuti da a BCE …

JC-S: Iè, perchè assai investimenti publichi seranu necessarii in l'anni à vene in u campu di a salute è di a ricerca è in a transizione ecologica. Per ricuperà da a crisa sanitaria è affruntà ne di novi. È ancu per prevene a crisa climatica chì s'affacca. I piani di stimulu attuali, sia europei sia naziunali, sò assai luntanu da risponde à questi bisogni. Tuttavia, per affrontà queste sfide, saremu in gradu di aghjunghje debitu à debitu? Innò, perchè l'arburi ùn si alzanu micca in celu. Soprattuttu postu chì avemu digià percepitu a musica chì hè ghjucata da quelli chì ùn volenu sente alcuna alternativa è dicenu chì "u debitu serà rimbursatu" o chì in un mumentu datu "duveremu stabilizzà i deficit" … Questu significa chì appena a crisa serà finita, serà a fine "à ogni costu". Dunque o truvemu un modu per fà tutti l'investimenti necessarii senza aumentà u debitu, o questi investimenti ùn saranu micca fatti è a crisa climatica serà inevitabile.

Annullendu u debitu detenutu da a BCE, o permettendu à i Stati di ùn rimbursà lu, i paesi di a zona euro truveranu dunque i mezi finanziarii necessarii per risponde à questi bisogni?

JC-S: L'annullamentu chì prupunimu permetterà di reinvestisce guasi 3 trilioni d'euri induve hè necessariu u più in tutti i paesi di a zona euro. Ci seria una perdita in u bilanciu di l'Eurosistema è in altrò. I fondi propii di a BCE diventeranu negativi, ma ciò ùn li impedisce micca di funziunà, perchè una banca centrale ùn hè nè una corporazione nè una banca cummerciale. L'azionariu di u Statu perderà dividendi, ma senza u paragone cù u margine di u bilanciu cusì liberatu.

Delpla: Ùn sò micca opposta à l'idee chì sustene per a transizione climatica o u finanzamentu di a ricerca, sò in favore, ancu se i quantità è e modalità anu da esse discusse. A mo opposizione riguarda a cancellazione pruposta di u debitu publicu. Pigliatu à a lettera è assumendu chì hè legalmente pussibule. L'idea ùn averia micca impattu: hè un ghjocu à summa zero, dunque inutile. Perchè? Perchè stu debitu publicu ùn pesa micca nantu à noi. In effetti, quandu a BCE riceve l'interessi pagati da i Stati per stu debitu, li rende in forma di dividendi, postu chì sò azionisti di e banche centrali naziunali, à u so volta azionisti di a BCE. Dunque a pruposta di u gruppu di 150 economisti di u quale appartene hè inutile: ùn hè micca perchè annullate un creditu chì vi permette di ottene più debitu cù l'investitori.

JC-S: Questa cancellazione di u debitu ùn seria micca un ghjocu à summa zero perchè u debitu di l'Eurosistema hè una massa di debitu chì, à menu annullatu, duverà esse rimbursatu da i Stati membri à e banche centrali naziunali chì u detenenu. A banca centrale è i conti bancari di u statu sò separati. Ùn ci hè micca navi cumunicanti trà i dui!

Ma hè pussibile, legalmente, annullà più di 2,5 trilioni di euro in debitu cù una onda di bacchetta magica? Questu averebbe necessariamente prublemi legali …

JC-S: Sta pruposta rimette sicuramente in causa i limiti di u Trattatu Europeu. U riacquistu di u debitu di a BCE dapoi u 2015 face un ochju à l'interdizione inclusa in u so mandatu di furnisce assistenza finanziaria à i stati. Perchè hè ciò chì accade. Senza sti rimborsi di u debitu, i diciannove stati di a zona euro piglianu in prestitu nantu à i mercati finanziarii à tassi d'interessu più alti, chì varieranu assai da un paese à l'altru. In più di a Corte Costituzziunale Tedesca di Karlsruhe, nimu si dumanda se hè veramente legale … A cancellazione seria una forma di assistenza finanziaria un passu sopra sti riacquisti di u debitu, dunque ancu un passu al di là di i limiti di u trattatu.

Q.: A vostra idea hà per scopu di cambià i statuti fundamentali di a BCE, chì a Francia hà accettatu. Vulete monetizà per sempre u debitu tenutu da a BCE, pruibitu da i trattati europei. Dapoi e crisi di iperinflazione di u 1923 è dopu di u 1945-1948, i Tedeschi anu odiatu l'inflazione. Quandu anu abbandunatu u so marcu, anu impostu e cundizioni essenziali in u Trattatu di Maastricht: prima, chì l'ughjettivu primariu di a BCE era a stabilità di i prezzi; seconda, chì a BCE hè cumpletamente indipendente da i puteri pulitichi, per impedisce à i guverni di furzalla à aduprà a "stampa"; infine, ch'ellu hè furmalmente pruibitu di finanzà i deficit di u bilanciu di i Stati da a BCE. A pruposta di u vostru gruppu di economisti viola ste trè cundizioni!

Serà definitiva?

Q.: Stu gruppu di 150 persone vole chì a BCE ùn sia più indipendente è sia capace di monetizà i deficit publichi senza limitazioni. Allora iè, forse u voleranu – hè ancu una vechja idea di sinistra radicale. Ma hè cumpletamente pruibita da i trattati europei – chì tutti i ghjuristi è guasi tutti l'economisti ricunnoscenu.

JC-S: Prima, l'attuale pulitica monetaria ùn porterà micca a stabilità di i prezzi in a zona euro – i Tedeschi devenu esse più preoccupati per quessa. Dopu, a BCE è i stati sò in realtà assai interdipendenti in a gestione di a crisa attuale: i Stati anu bisognu di a banca centrale per finanzialli à tassi bassi è a BCE hà bisognu di piani di stimulu di u guvernu per rializà a ripresa chì a so politica monetaria ùn produrrà micca. Cusì pensu chì l'indipendenza di a BCE hè sparita …

U dibattitu hè vivu in Francia. Ma pudemu imaginà chì l'altri paesi europei, in particulare quelli cunnisciuti per u so rigore di bilanciu, accettanu l'annullamentu di u debitu?

JC-S: Aghju intesu da tutte e parte chì a nostra pruposta ùn hà alcuna possibilità d'esse accettata da i paesi ditti "frugali", cum'è a Germania, i Paesi Bassi o u Lussemburgu. Hè inchietante perchè se a sulidarità trà i membri di a zona euro hà righjuntu i so limiti, ci hè primura per l'avvene di l'unione monetaria. Ma dopu à tuttu, cù u so pianu di stimulu, a Germania ùn hè digià u paese chì hà capitu megliu a necessità di sustene a dumanda è di aumentà l'investimentu publicu?

D .: A probabilità di mudificà u Trattatu Europeu in questu modu hè zero. Legalmente, avemu bisognu di una riforma di i vintisette paesi di l'Unione Europea, chì serà impussibile. Ùn hè micca solu una quistione di teoria monetaria. I paesi di u Nordu anu in particulare paura d'avè à pagà i debiti di i paesi di u Sud. In questu sò supportati da quasi tutti i so citadini, escludendu l'estrema manca. Ma a vostra idea hè esattamente quessa, l'incarnazione di l'incubo ch'elli temenu dapoi l'iniziu di l'euro. Inoltre, i tedeschi anu un eccellente principiu demucraticu: a spesa publica deve esse decisa è vutata solu da i parlamenti eletti democraticamente . Tuttavia, per elli, u finanzamentu di i deficit publichi da a BCE, una istituzione micca eletta, seria cumpletamente antidemocraticu. L'alemani a ripetenu: sì u statutu di a BCE cambiava, lascerianu l'euro malgradu elli.

JC-S: Paragunate a nostra proposta di annullamentu di u debitu cù una soluzione di monetizazione permanente, chì ùn hè micca. Saria un'operazione eccezziunale ghjustificata da un cuntestu eccezziunale è decisa micca unilateralmente da a BCE ma da associà stati è parlamenti.

Pensate veramente chì a zona euro pò sopravvive à una cancellazione?

JC-S: A nostra pruposta permetterebbe à i Stati Membri d'investisce guasi 3 trilioni di EUR senza rende u so debitu insostenibile. I tassi bassi ùn sò micca abbastanza per fà questi investimenti. L'evidenza hè chì a maiò parte di i Stati membri, cumpresa a Francia, anu tagliatu l'investimentu publicu. È duvemu smette di dì chì grazia à i bassi tassi d'interessu, u debitu ùn costa nunda! Postu chì un debitu ùn hè micca riduttu à u so interessu, ci hè ancu un principale, chì i puteri publichi rimbursanu cù novi prestiti chì riducenu a so capacità d'investisce. I Stati anu abbandunatu per a maiò parte a ricerca è u finanzamentu eccessivu di e nostre ecunumie hà cambiatu cumpletamente l'allocazione di e risorse: sempre di più in u settore finanziariu, di menu in menu in l'industria, a ricerca o l'innovazione. E regule fiscali sò state ancu una vera camicia di forza, ciò chì spiega in gran parte u sottu investimentu publicu. Queste regule sò state rilassate durante a crisa sanitaria è duveranu esse ripensate cumpletamente.

D .: A cancellazione, à u megliu, seria inutile. À u peghju – è questu hè ciò chì temu – cunduceria à una brusca pausa di cunfidenza trà Germania è Francia. E dopu, ancu se a vostra pruposta hè stata prisentata da u BCE cum'è un perdonu vuluntariu di u debitu, l'altri prestatori ùn sò micca scemi: sanu bè chì seranu tandu spinti à rinuncià à i so debiti è interpreteranu sta cancellazione cum'è un difettu. debitu – ciò chì a Francia ùn hà mai fattu dapoi u 1797. Venderanu subitu i debiti europei ch'elli tenenu è i tassi d'interessu di i nostri debiti publichi aumenteranu. Invece di sta pruposta, u dibattitu duveria cuncentrassi nantu à a dimensione di i deficit o a cumpusizione di e nostre spese è tasse per affruntà a crisa sanitaria è climatica.

JC-S: Dì chì l'altri finanziatori, micca stupidi, immaginaranu i prossimi nantu à a lista, hè d'agisce un stracciu rossu! Questu seria cumpletamente irrazionale da parte soia chì u so debitu ùn seria micca affettivu affattu, postu chì u risicu di fallimentu di u Statu diminuirà grazia à l'abbandonu di i debiti detenuti da a BCE, è postu chì seria una decisione di pulitica ecunomica cuncertata per l'Europa . mancherà di spiegalli. Dunque, una volta, seria abbastanza irrazionale. È dunque ùn hè micca pussibule, s'elli ùn sò micca scemi … "

Ci pare di pudè cunclude chì sta crisa hà messu à palesu tutte e crepe strutturali in u bastimentu istituziunale europeu. I nodi sò avà tutti stallati. Jean Monnet hà cridutu chì "l'Europa serà falsificata da e so crisi è serà a somma di e suluzioni truvate per risolve queste crisi".

Tuttavia, ùn hà micca specificatu ciò chì accaderebbe se a somma di e soluzioni dessi un risultatu negativu, purtendu cusì à a distruzzione di l'istituzioni europee. Scupreremu subitu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/cancellare-il-debito-pubblico-in-mano-alla-bce-pro-e-contro/ u Sun, 28 Mar 2021 06:02:55 +0000.