Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Achille americanu in a guerra di u terrore

Achille americanu in a guerra di u terrore

Scritta da John J. Waters via RealClear Wire ,

U prufissore Emily Wilson hà ottenutu u statutu di celebrità … per a traduzzione di Homer.

I studienti universitari utilizanu u so travagliu, è attira ancu i lettori di piacè. Cumincendu cù a so traduzzione di l' Odissea in 2018 è cuntinuendu cù l' Iliade prima di questu annu, Wilson hà prisentatu cum'è materiale frescu è vivu chì hè, certamente, vechju è straneru.

Per anni, e traduzioni inglesi di i pueti Robert Fagles è Robert Fitzgerald eranu rispunsevuli di passà i stori di Homer in i sogni è l'imaginazione di l'Americani muderni. I dui Roberts sò stati cusì riesciuti chì parechji lettori ùn anu micca riservatu spaziu nantu à i so scaffali per a lettura di un altru studiosu. A nova traduzzione di Wilson hè degna, però, è menu per e so parolle o "versu biancu" di u so sente: per i ghjucatori è e so motivazioni certamenti, ma più cusì per a so sperienza di u fenomenu di battaglia. U so travagliu spiegà ciò chì si sente di cummattiri è tumbà, ciò chì i guerrieri cercanu di ottene u cummattimentu, è ciò chì una famiglia hà da perde quandu un maritu mette u cascu è marchja à a guerra. L'eroismu guasi, ma micca abbastanza, riscatta u carnage.

Quelli chì anu vistu a guerra o l'anu studiatu sanu cumu u cummattimentu pruduce un ciculu di perdita è cumpensu, è u destinu tratta e parte di a vita in modu inghjustu è inesperu. Questu hè unu di i temi di l' Iliade – cumu ancu i più grandi guerrieri in a civilizazione occidentale ùn riescenu à ricuperà ciò chì perdenu. "I tentativi di riparà una perdita portanu solu à più perdite", scrive Wilson in a so introduzione. "A perdita ùn pò mai esse ricuperata".

L'arcu di a storia dimustra l'attività di a guerra hè sempre cambiante; l'armi, a tecnulugia è e formazioni di truppe sò constantemente in flussu. Ma a cundizione di a guerra, cumu a ghjente sperimenta u cummattimentu, resta largamente invariata. Piuttostu chè discutiri u novu testu in isolamentu, aghju dumandatu à u prufessore Wilson per applicà a so cunniscenza di i poemi omerici è e so idee à e mo osservazioni di e persone chì participanu à u dramma di a guerra muderna. Ciò chì seguita hè a prima parte di a nostra conversazione in dui parti.

Una sera in u 2009, Alphonso hà dettu una storia nantu à e birrerie in Pusser's in Annapolis. Ci era stata una imboscata talibana in un convoi di logistica marina. Qualchissia chì sapia chì era implicatu. "Spergu chì mi saltanu", disse. "Vogliu a mo parte". Chì ci vene in mente, à sente sta vignetta ?

Questu mi face pensà à l'Iliade Libru 10. Stu episodiu di l'imbusca hè assai inusual in u puema, perchè a maiò parte di i cumbattimenti in L'Iliade si facenu durante l'ora di u ghjornu, induve i guerrieri s'affrontanu faccia à faccia. Questu hè a lotta di notte. Odisseu è Diomede si sò vuluntarii per fà una emboscata di e forze troiane. A sequenza mostra l'impurtanza micca solu di l'intelligenza è di a strategia, ma ancu di i tipi di gloria extra chì e persone ponu uttene in missioni speciali. Se succede qualcosa inesperu è reagisce ghjustu in u mumentu, allora avete un tipu speciale di gloria, cumparatu cù ciò chì pò esse acquistatu in a campagna principale. Mi piace u Libru 10 perchè scuzzulate e vostre idee nantu à i tipi di terreni induve a guerra si svolge. U puema cum'è un sanu hè interessatu in tutti i sfarenti tippi di guerra, diversi tipi di paisaghji è cumu cambianu e norme di scontri militari in diverse arene. Diomede è Odisseu prumettenu di ùn ferisce micca u spia Troia, Dolon, poi uccidelu senza pietà è appiccà i spoglii di sangue, l'armi spogliati da u so corpu, per onurà a dea Atena, chì ama i bottini.

Parlendu di a "parte" d'Alfonsu… Pensu à ciò chì Aristòtele hà dettu di u "banchettu di a vita". Homère aurait-il envisagé cette idée quand il a composé l' Iliade ?

Assolutamente. Parechje di e parolle chì sò spessu tradutte cum'è furtuna o destinu suggerenu literalmente parte o parte – sti paroli grechi significanu literalmente una "parte", cum'è una parte o parte di a vita. Hè cum'è s'ellu ci hè un latu sanu di carne bovina chì hè una quantità di vita umana è ognunu di noi riceve una parte particulari di questu, quantu tempu avemu da esse vivu è ancu a nostra parte d'onore è gloria. Pensu chì tutta a storia d'Achille in l' Iliade si cuncentra nantu à a so delusione per a so piccula parte di a vita, cum'è u figliolu di una dea chì sà di sicuru ch'ellu morerà s'ellu si ferma à luttà in Troia. Ellu voli una parte d'onore chì u cumpensu per a so piccula parte di a vita. L'umiliazione publica ch'ellu soffre da Agamemnon, quandu u rè grecu piglia da Achille a concubina Briseis, significa chì Achille hè statu disonoratu, perchè a so parte di a vita dighjà pocu ùn hè più equilibrata da una grande parte di gloria.

In u 2010, u Major Aaron Cunningham hà intonatu à i so studienti à u Corsu di l'Ufficiale di Infanteria nantu à a so reputazione. "A vostra reputazione principia avà", disse. U pensamentu piantò trà i ghjovani tenenti marini chì a reputazione di unu (cum'è ufficiale, un marine) hà un valore incalculable in l'armata, assai più chè in l'affari o a vita privata. Pudete rintraccià sta idea à l' Iliade ?

Ebbè, questu hè certamente un tema chì corre in tuttu u puema. U termu grecu più analogu à "reputazione" hè kleos , chì suggerisce ciò chì l'altri sentenu di voi. Per i guerrieri, quellu scopu di ottene u kleos immortale hè definitu, è dà à l'eroi mortali l'uppurtunità di campà dopu a morte. Pudete esse cunnisciutu per e vostre caratteristiche fisiche, ma ancu in e storie di quale site è cumu avete fattu. I stori chì a ghjente conta ponu aghjunghje kleos o ponu purtà à a vergogna. I grandi guerrieri in l' Iliade, cum'è Hector è Achille, sò prufondamente preoccupati di priservà u so kleos , chì implica esse cunnisciutu cum'è u più grande guerrieru trà u so populu. Ancu quandu i membri di a so famiglia è l'altri dirigenti grechi li dicenu di cessà di cumbatte è di ritirassi, Hector hà da cuntinuà perchè ellu vole assicurà u più grande kleos , sia per a so vita è dopu a so morte.

Avete fiducia in i vostri sergenti è caporali in cumbattimentu. Confiate à qualchissia chì hà "fattu prima". Avè "fattu prima" hè più preziosu chè tutta l'educazione, l'arme è a preparazione – hè certamente più preziosu chè e cunnessione persunale o credenziali. Perchè?

Perchè s'ellu ùn avete micca sperienza in terra, allora ùn ci hè manera di sapè cumu ghjudicà l'avvenimenti quandu cambianu rapidamente. Sta quistione riguarda a rapprisintazioni di e diverse generazioni di guerrieri. Cumincià cù Nestor, u guerrieru anzianu. Hà tanti discorsi nantu à "in u mo ghjornu" è cetara, chì pò parenu digressioni tedious – ma quellu caratteru hè cruciale per ricurdà à l'ascultore chì questu ùn hè micca a prima guerra. E battaglie chì Nestor hà participatu, cù i Lapiti è i Centauri, sò solu un precursore miticu, inseme cù a prima guerra di Eracle contr'à Troia, è a Guerra Tebana, chì sò tutti precursori di a Guerra di Troia in u mondu di u mitu. U puema attira l'attenzione à e numerose cità attornu à Troia chì Achille hà digià saccheghjatu, è à l'esperienza di Diomede chì hà riesciutu à saccheggiare Tebe. Sti allusioni ci ramentanu chì l'armata greca hà saccheghjatu è campa dapoi un bellu pezzu. Quandu issi guerrieri chjamati si riuniscenu in e so riunioni di u cunsigliu, e discussioni centranu nantu à quale tipu di cunsiglii importa: da quelli chì anu più battutu; o, da quelli chì anu idee teorichi senza avè pruvatu ? Pensu chì l'Iliade ci ricorda chì l'esperienze importa, ma vi mostra ancu chì ùn vincite micca una guerra cummattendu l'ultima. I cunsiglii di Nestor sò sempre basati nantu à "hè cusì chì hè accadutu allora, ma e cose sò completamente diverse oghje". L'esperienza conta ma ci sò sempre tante scunnisciute. U puema vi mostra chì quantu cambianu rapidamente e cose in u campu di battaglia.

U filmu Zero Dark Thirty hà cunsacratu l'uccisione di Bin Laden. L'uniformi purtati da i Navy SEALs chì anu participatu à quella incursione sò appiccicati in u museu 9/11 in Ground Zero. Ci sò stati tanti filmi nantu à l'operatori speciali. Sembra chì i pueti di a nostra epoca cantanu di spec ops derring-do, una volta è una volta. Perchè?

Ci hè solu qualcosa di cusì inspirante per e persone chì anu (è ùn anu mai) servitu in cumbattimentu per vede a ghjente cusì chjaramente disposta à risicà a so vita per una missione. Mi pare inspirante. Aghju tanta admirazione per e persone chì mettenu tuttu u so essendu fora, per avè a pelle cumpleta in u ghjocu. Era u casu ancu in l'antichità. Micca ogni guerra hè presentata in termini simplici valorizzanti o eroizzanti. L'Iliade scava in tuttu u spettru umanu nantu à e persone, ma ci hè una cuscenza più prufonda di u curagiu è di quantu importa veramente. Curage rende a ghjente più cum'è i dii, chì ùn morenu mai, o forse l'omu sò qualchì volta imaginati cum'è ancu più grande di i dii. I guerrieri sò sempre cuscenti chì puderanu esse uccisi, chì face u so curagiu è u sacrifiziu speciale.

Per i soldati di pede chì anu battutu in l'Afghanistan è l'Iraq, però, ci sò stati pattuglie infinite, missioni è obiettivi. Tragedie è miraculi scurdati o mai cunnisciuti. Per i suldati di pede, ùn ci sò micca storie di triunfu, nè eroi in cumbattimentu unicu, nè tratti maestosi da Hollywood o in literatura. Perchè hè deludente per i vostri sfruttamenti per esse scurdati?

Per esse implicatu in qualcosa chì implica tantu dulore è ferite è ùn avè mancu a gloria di esse ricurdatu cum'è un caratteru in a storia hè terribili. Una parte di ciò chì porta a furia di Achille hè chì ellu vole esse u caratteru principale … tuttu u tempu. U puema principarmenti fucalizza nantu à a classe di i guerrieri è di l'ufficiali, per utilizà un termu anacronisticu, ma avemu ancu un sensu di e truppe cumuni chì sò guidati in battaglia, i tipi di pressione chì si mette nantu à e persone chì ùn sò micca chjamati. . Cunnoscemu i caratteri maschili principali, ma ognuna di queste figure principali porta cun omi senza nome chì ùn si ne ricordanu micca, ma chì piglianu altrettantu risicu è cumbattenu e stesse battaglie. U puema vi dà qualchi arnesi per capisce chì u cummattimentu unicu trà i protagonisti chjamati ùn hè micca esattamente ciò chì a guerra hè. Avemu episodii induve avemu u nome di un caratteru, dopu, una linea o duie dopu, hè mortu.

A parte di a storia di cumu L'Iliade rapprisenta u populu scurdatu hè cumu rapprisenta e donne è i vechji chì sperimentanu a guerra cum'è perdita pura. E donne è e persone anziane ùn anu nunda chì ponu vince. A regina di Troia, Hecuba, hà l'idea chì ci hè qualcosa chì puderia vince se u so figliolu Hector pò alluntanà l'armata greche, chì ella stà per vince più se Hector riesce. Ma per a maiò parte di a ghjente in u mondu di stu puema, ci hè assai pocu per sperà, è ancu e speranze più minimu, cum'è a speranza di sopravvivenza o di libertà, sò ripetutamente micca cumpiendu. Ùn hè micca ch'è vo site un scemu d'avè alcuna speranza, ma a maiò parte di u tempu quandu a ghjente hà a speranza in stu puema, ùn viaghja micca.

John J. Waters hè l'autore di u rumanzu postguerra River City One (Simon è Schuster), è un ex secretariu assistente diputatu di a sicurità di a patria.

Tyler Durden Dum, 24/12/2023 – 21:00


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/political/american-achilles-war-terror u Mon, 25 Dec 2023 02:00:00 +0000.