Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A strategia marittima di a China supranarà i Stati Uniti

A strategia marittima di a China supranarà i Stati Uniti

E mosse è l'ughjetti di a China nantu à u mare. L'analisi di Giuseppe Gagliano

Cum'è i sapienti geopolitichi sanu bè, e riflessioni di l'Ammiragliu Alfred T. Mahan sò – eri cum'è oghje – di grande impurtanza per capisce l'impurtanza chì u cuntrollu di i mari è di i stretti pò avè per u cunsulidamentu ma sopratuttu per a prughjezzione di putenza di una nazione.

Ùn hè micca casuale chì u grande eruditu inglese hà messu in risaltu chì a putenza marittima per esse veramente efficace deve esse destinata à cuntrullà i stretti, o più generalmente i "mari stretti". Questa tesi ùn pare micca esse stata dopu nigata, ma hè stata quantunque messa in opera da i Stati Uniti, chì oghje cuntrollanu a maiò parte di i punti strategichi per u cummerciu marittimu mundiale.

Cuscente di l'importanza geopolitica di sta tesi, a Cina mette in opera una strategia marittima di grande portata destinata à eludà u putere americanu. Ùn hè di sicuru micca cuincidenza chì nant'à ste stesse pagine avemu insistitu ripetutamente nantu à l'impurtanza di a pruiezione di a putenza marittima cinese (in particulare quella riguardante u Mare di a Cina Meridiunale).

In effetti, pare chjaru chì e principali rotte cummerciale marittime dipendenu in larga misura da certi "passaghji stretti", naturali o artificiali. Globale, pudemu mintuvà Malacca , Ormuz , Bab-el-Mandeb , Gibilterra , u Canale di Suez
è u Canali di Panama. Hè difficiule à esse cumpletu, ma questi punti vitali di u trafficu marittimu parenu i più delicati.

L'Americani, grazia à un strumentu navale assai sviluppatu è e so alleanze, sò capaci di cuntrullà tutti sti passi. A putenza marittima americana, grazia à a Quinta Flotta, rispunsevule di u Golfu Persicu è di u Golfu di Aden, hà u cuntrollu di unu di i più impurtanti hub strategichi in u mondu sanu.

U sustegnu di Washington per alcuni stati chjave hè ancu impurtante: l'Egittu hè u sicondu più grande destinatariu di u so aiutu militare in u Mediu Oriente dopu à Israele, cù u Canale di Suez in i so ochji. Da u latu di u Strettu di Malacca pudemu mintuvà l'accordi cù Singapore chì danu à a Marina di i Stati Uniti l'accessu à l'infrastrutture navali è aeree di sta cità-statu, chì hè ancu unu di i lochi portuari più impurtanti di a pianeta.

Ma u megliu assetu di l'Americani ferma u Canale di Panama. Da una parte, hè un passaghju guasgi ubligatoriu per francà u cuntinente americanu, u passaghju di u Norduveste chì ferma inaccessibile per una parte di l'annu è u Capu Horn ùn hè micca assai cunfortu. Ùn hè micca casu chì i Stati Uniti anu un cuntrollu guasi assolutu annantu à stu canali chì pare difficiule da cuntestà.

Ma malgradu tuttu, a China si pone cum'è si pò nantu à i hub strategichi chì esistenu dighjà. Da una parte, a so strategia di cuntrollu di u Mari di Cina, se riesce, li darà u cuntrollu di i flussi intra-asiatici. D'altra parte, a strategia cunnisciuta cum'è "collana di perle" consistente in avè infrastrutture nantu à a strada trà a Cina è u Mediu Oriente, in particulare in Cambogia , Birmania, Bangladesh, Sri Lanka è Pakistan, li permette d'avè accessu à un hub strategicu fundamentale.

In breve, da una parte, u Dragone ùn hà micca intenzione di esse inferiore à un rivale sempre più minacciosu cum'è l'India è da l'altra parte, a creazione di una infrastruttura in Djibouti aumenta a so pruiezione di putenza marittima in Africa orientale .

Per eludà l'egemonia di i SU in e rotte di navigazione, a Cina pò contà nantu à a so natura continentale, creendu corridori di trasportu terrestru, appughjendusi in particulare nantu à u trasportu ferroviariu. Pensemu prima di tuttu à u corridore Gwadar , trà u Pakistan è u Xinjiang, è ancu quellu di Sittwe, trà a Birmania è u Yunnan, chì impediscenu u transitu di merci versu o da l'Europa è u Mediu Oriente passendu per u Strettu di Malacca. Pensemu ancu à i curridori eurasiatichi, cum'è u Transiberianu o a nova Strada di a Seta.

Mentre hè vera chì i curridori interni cuntrastanu cù a spedizione, duvemu tene à mente chì ci vole centu treni per trasportà una quantità di merci equivalente à a capacità di unu di questi ULCS – Ultra Large Container Ship – chì domina u cummerciu marittimu. D'altronde, u costu per cuntaineru trasportatu hè cinque volte più altu ch'è per u trasportu ferruviariu. U solu vantaghju di stu modu di trasportu: una velocità più grande, ma questu u mette in una nichja chì hè più cumplementaria cà competitiva à u trasportu marittimu.

Tuttavia, l'interessu di questi corridori hè più cà un ordine internu per a Cina perchè permettenu à u Dragone di sviluppà regioni distanti cum'è u Yunnan è sopratuttu u Xinjiang chì a Cina prova à sfruttà à tutti i costi.

Unu di i modi pussibuli per a Cina hè di pusiziunassi annantu à i passaghji marittimi emergenti. Queste ponu consistere in e rotte di u Nordu Stremu – passaggi di u Norduveste è di u Nordeste – o a creazione di novi canali, cum'è quellu di u Nicaragua o quellu di u canali Kra.

In questu sensu, credu chì hè utile per chiarisce l'importanza di stu canale à livellu geopoliticu. Stu prugettu, realizatu cù a Tailanda, li garanteria di accurtà e rotte marittime di 1200 km è li permetterebbe dunque un più grande cuntrollu in termini di cummerciu Indo-Pacificu. Se i costi stimati saranu intornu à 28 miliardi di dollari, sta infrastruttura permetterebbe micca solu di superà u grande prublema di u Strettu di Malacca ma soprattuttu renderebbe sicuramente l'approvvigionamentu energeticu per u Dragone da un puntu di vista logisticu. Dopu, a so realisazione permetterà à u Dragone di cresce a so influenza nantu à e Filippine è Singapore ma soprattuttu in Tailanda .

E strade di u nordu stremu portanu più incertezze chè putenziali reali. Tuttavia, a Cina si pone nantu à l'Articu. A cumpagnia statale COSCO invia navi à u passaghju di u Nordeste dapoi qualchì annu è u Dragone pussede una nave di ricerca di rompicapi, a Xue Long, chì manda regolarmente à l'Articu .

A chjave per capisce l'interessu cinese per sta strada pò ùn esse micca in un transitu incertu trà l'Europa è l'Asia, ma piuttostu in ciò chì era sempre adupratu in i tempi sovietici: dà accessu à abbondanti risorse naturali in u nordu. Russu. Inoltre, e sa
nzioni occidentali ùn anu purtatu i Cinesi à ripiglià i eurupei per u finanzamentu è u sustegnu tecnicu per u prugettu di gas Yamal?

Per avà, u canale Nicaraguanu ùn hè ancu surtitu da a terra. L'omu d'affari chì preside a sucietà di sviluppu rispunsevule per i travagli è chì hè u principale finanzatore, Wang Jing , presumibilmente hà persu 90% di a so fortuna durante u crollu di a borsa cinese in l'estate 2015 mentre u prugettu hè faraonicu. : u so costu hè stimatu à 50 miliardi di dollari, o l'equivalente di 4 volte u PIB di u paese.

In ultimamente, postu chì hè difficiule di caccià à l'Americani a pusizione egemonica chì tenenu nantu à a maiò parte di i centri marittimi strategichi di e grande rotte cummerciale, u Dragone pare vulè torcialli per spustalli in zone chì pò modellà secondu a so pruiezione di putere.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/smartcity/la-strategia-marittima-cina-stati-uniti/ u Sun, 27 Dec 2020 07:30:47 +0000.