Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A spartera a mobilità, cumu si va in Italia. Rapporti

A spartera a mobilità, cumu si va in Italia. Rapporti

Numeri, insights è scenarii secondu u rapportu annuale di l'Osservatoriu nantu à a spartera di a mobilità promossi da i ministeri di l'Ambiente è a Sicurezza Energetica, Infrastrutture è Trasporti, è a Fundazione per u Sviluppu Sustenibile. U discorsu di Marco Foti

Hè u tempu di i numeri. A mobilità post-Covid torna lentamente à i livelli di 2019, l'annu di basa dopu à u riavviu. U settimu rapportu naziunale nantu à a mobilità di spartera, elaboratu da l'Osservatoriu specificu, dichjara, "evidenzia i dati pertinenti per u 2022 per i servizii di veiculu in Italia: carsharing, scootersharing, bikesharing è scooter-sharing".

Un cumpunente limitatu di a mobilità, ma chì in certi settori, cum'è quellu di a micromobilità, mostra segni chjaru di crescita.

Da u rapportu periodicu di l'Osservatoriu imparemu chì "U numeru di affitti totali in veiculi spartuti cresce di 41% paragunatu à u 2021 per un totale di circa 49 milioni di viaghji, mentre chì u numeru di km viaghjati da i taliani à bordu di un veiculu cumunu si avvicina à i 200 milioni. Dati chì superanu assai quelli di 2019, rispettivamente da 77% è 46%.

Quessi sò numeri aggregati chì ponu purtà à una prima analisi pusitiva di i risultati. Ma fighjemu invece i dettagli.

Car sharing

I dati 2022 nantu à u voluminu di affitti in carsharing free-floating mostranu un voluminu generale di pocu più di 6 milioni di viaghji, "assai luntanu" (doppiu) da i dati registrati in 2019 è uguale à circa 12 milioni di viaghji. A diminuzione di u chilometru hè menu "pesante", cù un ritardu cumparatu cù 2019 di 15% punti (90 milioni di km paragunatu à circa 75 milioni in 2022).

A stessa tendenza negativa paragunata à 2019 pò esse vistu in a tendenza decrescente di affitti in carsharing basatu in stazione, per quale sia l'affittu (-16%) sia e distanze (-11%) registranu tendenze negative, cù numeri assoluti significativamente più bassi di l'affitti flottanti gratuiti. : 300 mila affitti in 2022 contr'à 350 mila in 2019 è 8 milioni di km contr'à 9 in 2019.

À questi numeri hè aghjuntu u calatu sempre custante in l'offerta di carsharing à flussu liberu in termini di veiculi dispunibuli per l'utilizatori, passendu da 5,4 mila veiculi in 2021 à 4,7 milla veiculi in 2022, chì hè ancu assai luntanu da a flotta di veiculi offerta in 2019 currispundenti. à circa 7 mila veiculi. U 2022, però, hè l'annu in quale u carsharing basatu in stazione vede u più grande numeru di veiculi operativi da u principiu di l'indagine, cù 1 300 vitture dispunibuli, pocu menu di 100 unità più altu ch'è in 2019. stanu luttendu per vultà à i volumi pre-pandemici.

Scootersharing

Definitivamente un cumpurtamentu diversu pò esse vistu in l'affittu di scooter, a dumanda per quale marca una forte crescita di scootersharing per i 12 mesi di u 2022 è cunfirma a tendenza pusitiva di l'ultimi anni. U numeru di affitti passa da 3 milioni in 2021 à quasi 4,4 milioni in 2022, registrandu una crescita di + 42%. Ugualmente impurtante è pusitivu hè u numeru di viaghji, chì hà righjuntu 20 milioni in l'ultimu annu per un + 39% paragunatu à 2021. Segni assai pusitivi chì vedenu, paragunatu à 2019, una crescita di 50% in affitti è 54% in viaghji guadagnati. cù dui roti, paragunatu à un (quasi) duppiu di a flotta offerta (circa 9 veiculi fora di 22 paragunatu à 5 mila in 2019).

Bike sharing

2022 hè "un annu assolutamente pusitivu per u bikesharing free-flow cù quasi 9,7 milioni di affitti", 30% più altu ch'è 2019. I dati nantu à i viaghji di bikesharing basati in stazione sò ancu in crescita per un totale di 4, 2 milioni di affitti, un milione di più di l'annu pricidenti, ma ancu un milione di menu di a figura pre-pandemica (-20%). In quantu à l'offerta, "u nùmeru di biciclette flottante spartutu duppià (39 mila biciclette in 2022) mentre chì u numeru di biciclette per i servizii basati in stazione ferma più o menu stazionariu à 9 mila unità".

Scooter-spartimentu

U serviziu di mobilità di spartera più utilizatu in Italia hè u scooter "cù 25 milioni di affitti chì rapprisentanu u 50% di tutti l'affitti fatti da i servizii di spartera di veiculi in u nostru paese. Una tendenza chì currisponde ancu à un aumentu in u 2022 di i viaghji chì supererà i 60 milioni di km ».

U VII Rapportu mette in risaltu cumu "L'offerta di scooters spartuti in Italia hè in crescita, estendendu à parechji novi cumuni italiani. U bilanciu di servizii attivi in ​​2022 hè pusitivu da 15 unità chì currisponde à una ulteriore espansione di a flotta chì passa da 46 mila à quasi 50 mila veiculi in l'ultimu annu, cresce da 8,4% annantu à una basa annuale è decuplicate cumparatu cù 2019 ". .

Nantu à questu ultimu aspettu, ci vole à mette in risaltu i dati di u tassu d'accidenti: "U dataset custruitu per analizà i tassi d'accidenti in spartera a micromobilità hà un totale di 660 accidenti in 2022. A distribuzione trà i diversi servizii vede u scooter-sharing in u primu locu dinò questu annu cù 399 accidenti, uguali à 60% di u tutale, seguitu da scootersharing è bikesharing cù 132 è 129 accidenti, rispettivamente uguali à 20,5% è 19,5%. U numeru di 660 accidenti hè uguali à 0,4% di l'accidenti totali chì l'ISTAT hà registratu nantu à e strade italiane in u 2022, pari à 165.889 ".

Cunsiderendu e cità cù più di un serviziu di scooter-sharing attivu, "Turinu, cù 4 accidenti per 100 mila viaghji, hè stata a cità cù u più accidenti in 2022 (2,44 punti sopra à a media generale di 1,56). Segue Roma, cù 2,1 accidenti per 100 mila affitti, è dopu Milanu, Palermu è Bari, tutte e trè cità cù un tassu di accidenti più bassu di a media di a mostra osservata ".

Una mobilità spartuta, dunque, chì prisenta a so crescita di u 50% per via di a lucazione di scooters chì, sfurtunatamenti, mette ancu in risaltu un altu incidenti.

U pannellu di servizii pruposti da a mobilità spartuta include ancu i servizii di Transitu Responsive à a Demand (DRT), un tipu di serviziu di trasportu chì pò esse piazzatu à mità di strada trà e duie famiglie di servizii di trasportu più sparse oghje è codificate cum'è servizii di trasportu tradiziunale linea (TPL classica) è quelli non-scheduled (taxi è/o NCC). Paragunatu à un serviziu di trasportu regulare, in u quali u itinerariu, e tappe è i tempi di passaghju sò predefiniti, un serviziu di guardia pò mudificà sti paràmetri finu à piglià progressivamente e stesse caratteristiche di un serviziu non-scheduled. Si tratta di servizii chì sò nati assai tempu fà ma chì anu vistu solu una evoluzione in l'ultimi anni grazia à l'usu di e plataforme digitale.

In settembre 2023 in Italia, 29 servizii DRT (essenzialmente autobus di chiamata chì utilizanu piattaforme digitali) sò stati rilevati da l'Osservatoriu Naziunale di a Mobilità Condivisione, di i quali 21 (72%) servizii eranu attivi in ​​u Nordu, 5 (17%) in u Nordu. Centru è 3 ( 11 %) in u Sud. Di questi, 18 (62 %) operanu in zoni urbani, 2 (7 %) in zoni periurbani è 9 (31 %) in zoni extraurbani.

A prisenza di (non più) servizii innovativi cum'è DRT permette una integrazione maiò trà e diverse suluzioni di mobilità. U cambiamentu significativu in l'abitudini di a mobilità, cum'è cunfirmatu ancu da u Rapportu Pendolaria 2023, impone una rivisione di a struttura di u sistema di trasportu in i zoni urbani è extraurbani. Da sti supposizioni, digià evidenziate in Start Magazine in l'ultimi dui anni, hè necessariu di rilancià è rinfurzà u settore TPL, ancu dopu à l'impurtante investimentu da u Statu in relazione à u rinnuvamentu di u materiale rotabile, in linea cù ciò chì hè statu. evidenziata da Legambiente, cù u rapportu "Commuter 2023".

U ducumentu presenta una riflessione nantu à a mobilità soddisfatta da u trasportu ferroviariu, chì i numeri, sicondu l'associu ambientale, "indicanu un modestu migliuramentu". Pendolaria mette in risaltu cumu "2022 hà vistu un ritornu di passageri in treni naziunali è regiunale dopu più di dui anni di calata, per via di e disposizioni è restrizioni per luttà contra a pandemia è e preoccupazioni di i citadini. Trenitalia hà dichjaratu un aumentu generale di più di 40% in i passageri paragunatu à u 2021, cù picchi di 110% per quelli à alta velocità ". In particulare, u numeru di treni regiunale in serviziu, cunsiderendu tutti l'operatori, hè aumentatu da 2.666 in 2020 à 2.788 treni regiunale in circulazione in Italia in 2021. Grazie à e risorse europee, naziunali, regiunale è Trenitalia, per via di cuntratti di serviziu, un rinnuvamentu di u A flotta di treni in circulazione hè in corso : in u 2021 l'età media era di 15,3 anni, in calata paragunata à 15,6 anni in u 2020 (in u 2016 era 18,6 anni).

A mobilità cumuna, i servizii di ride-hailing è ferroviari custituiscenu un "unicum" di u sistema di trasportu in i zoni urbani, suburbani è extraurbani. A chjave per u successu hè di assicurà a mobilità di i citadini chì hè sempre più responsive à i bisogni di ogni ghjornu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia-on-demand/sharing-mobility-come-va-in-italia-report/ u Mon, 09 Oct 2023 08:15:06 +0000.