Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A siccità, u paradossu di a crisa di l’acqua in Italia

A siccità, u paradossu di a crisa di l'acqua in Italia

L'entrevista d'Alberto Ferrigolo per Agi cù unu di i principali esperti di l'acqua è i so prublemi ambientali è climatichi, Erasmo D'Angelis, anzianu sottusegretariu di u guvernu Letta cù rispunsabilità ancu di dighe è infrastrutture idriche, creatore è coordinatore di Italiasicura

Dottore D'Angelis, chì hè a notizia sensazionale di sta siccità ?

"Ciò chì hà colpitu u Nordu, u Sud – a sapemu – hè endemicu, avemu trattatu dapoi anni, ma u Nordu hè in cundizioni senza precedente. Questu hè un forte svegliu. Hè per quessa chì u NRP deve finanzià a Rete di rete, chì sò e vie d'acqua. Hè bè di finanzià strade, autostrade, rete ferroviaria, rete digitale, ma a reta di l'acqua hè essenziale, vitale. Simu fermati à u XIXmu seculu, à quelli travaglii culà, u Canali di Cavour, ma avà ci vole à principià un cantiere novu cum'è si facia à a fine di quellu seculu è in l'anni 1950 è 1960 dopu a guerra. Hè un travagliu enormu, ma deve esse fattu ".

Mario Tozzi, ambientalista è vulgarisatore scientificu di a TV, l'hà definitu cum'è "una enciclopedia di l'acqua, cù risposte à ogni quistione chì pò vene in mente" è ancu com'è "un libru di storia, chì parte da a mitulugia, ma hè ancu un trattatu d'idrologia. è l'idrografia, un manuale, ma dinò una lettura stimolante chì apre punti d'osservazione pocu cumuni », cum'ellu osserva in l'intruduzioni.

Si parla di "Acque d'Italia" (Giunti Editore, 7,50 €) scrittu da Erasmo D'Angelis trà i principali esperti di l'acqua è di i so tematiche ambientali è climatichi, un longu impegnu cum'è ecologista è ghjurnalistu ambientale, anzianu presidente di Publiacqua. , l'impresa di acquedotti è di purificazione di u centru di a Toscana, presidente di a Cummissione di l'Ambiente di u Cunsigliu Regiunale di Tuscana, sottusegretariu di u guvernu di Letta cun rispunsabilità ancu di dighe è infrastrutture idriche, creatore è coordinatore di Italiasicura, a struttura di missione di Palazzo Chigi per u lotta contru à l'instabilità idrogeologica è u sviluppu di l'infrastrutture di l'acqua, oghje in u rolu di Sicritariu Generale di l'Autorità di Bacinu d'Italia Centrale.

U so libru esce in a fase più critica di l'approvvigionamentu di l'acqua di u nostru paese, cù u Po chì si secca è un risicu assai vicinu di racionamentu, è à Agi dice in questa intervista: "Semu un paese paradossale, perchè simu u paese più riccu. in Italia, l'acqua di l'Europa è questu hè una cosa di settimana di puzzle. Incredibile, ma hè vera ".

Ma parlà d'acqua oghje in Italia hè cum'è parlà di corda in a casa di l'impiccatu, riferenu à l'emergenza di a siccità.

"Eppuru avemu una alta accumulazione di pioggia, ancu perchè i dui terzi di l'Italia sò custituiti da colline è muntagne è piove assai nantu à i rilievi. Ùn avemu micca nutatu, perchè tutti campemu in pianura, ma avemu a precipitazione media annuale di 302 miliardi di metri cubi. Una valutazione? In Roma, una media di 800 mm di piova ogni annu, in Londra 760 è ancu, in l'imaginazione, l'Inghilterra hè u paese piovosu cum'è Germania, Francia. Avemu più precipitazione, più corsi d'acqua chè qualsiasi paese d'Auropa : avemu 7 596, di i quali 1 242 sò fiumi. Ma tutti i nostri corsi d'acqua, di quale oghje a maiò parte sò secchi, certi sò ancu polveri, anu – l'unicu paese europeu di questa dimensione – un caratteru torrenziale, micca fluviale cum'è i grandi fiumi europei, chì sò più di mille chilometri, largu. chì pareanu enormi laghi. Ma in Italia s'ellu ci hè a pioggia anu l'acqua, s'ellu ùn ci hè micca siccanu subitu. In fatti, risichemu di inundazioni precisamente perchè di colpu ùn ponu micca assorbe l'acqua ".

Una cundizione chì hè, però, à tempu un paradossu è una cuntradizzione.

" Esattamente. Ma u paradossu hè chì simu ricchi d'acqua, avemu 342 laghi, ma simu assai poveri in infrastruttura d'acqua. I grandi investimenti italiani in i schemi d'acqua si fermanu in l'anni 1960 da u XXmu seculu. È da tandu, trent’anni dopu, u Statu annullava in effetti da i fondi publichi tutte e risorse per u beni publicu è cù a lege Galli di u 1996 delegava tuttu per l’acqua potabile à i risorsi tariffari è ùn eranu più custruiti nè diga nè cisterna ».

Chì ghjè u risultatu ?

"Avemu 526 grandi dighe più circa 20 000 picculi reservoirs. Avà guardamu circa 11,3% di l'acqua di piova in questi cuntenituri. Cinquant'anni fa circa 15% era almacenatu, perchè intantu ùn ci hè micca mantenimentu, fangu – i sedimenti s'accumulanu gradualmente è u spaziu per l'acqua hè ridutta – u risultatu hè chì avemu sti grandi diga chì ùn sò micca puliti, per quessa, sò capaci di almacenà menu è menu acqua ".

Allora, ci hè l'acqua, in abbundanza, ùn si sà di tene ma induve finisce ?

"Perdemu una quantità indicibile. Dopu à 100 ritirati di l'acqua, sapemu quasi tuttu solu nantu à un segmentu di 20%, chì hè l'acqua chì righjunghji u rubinettu. È hè l'unicu acqua cuntrullata da una autorità, chì hè Arera, l'Energia, Gas, Water Control Authority chì cuntrolla e cumpagnie d'acqua. È sapemu chì in i 600.000 km di a reta d'acqua italiana si perde u 42% di l'acqua in a strada. Un scandalu, u percentuale più altu di sempre ".

Ma di l'80% di l'acqua chì ferma, chì sapemu invece ?

"Questu hè u puntu. Nantu à quellu 80% ùn ci hè micca un cuntrollu o una autorità regulatoria. Circa u 51% hè utilizatu in l'agricultura, induve almenu a mità di questu hè persu cù l'irrigazione per aspersione, è dopu ci hè u 25% di l'acqua pigliata per usi industriali. Semu l'unicu paese europeu chì cù l'acqua potabile lava i nostri cantieri, i veiculi, rinfriscà e piante di produzzione, quandu puderia esse fattu cù a reutilizazione di l'acqua di purificazione è di riciclamentu. Avemu depuratori eccellenti da quale esce più o menu 9 miliardi di metri cubi d'acqua ogni annu, ancu di grande qualità, trattata, purificata, è a rimettimu in mare… ".

Cume in mare?

"Semu l'unicu paese europeu chì ùn riutilice micca l'acqua di purificazione. È da ghjugnu di l'annu prossimu, l'Auropa ci sanciona ancu per quessa. Avemu un ritardu pazziu in l'infrastruttura di l'acqua di l'acqua chì và à u rubinettu perchè cù a lege Galli tuttu hè delegatu à u fattura è avè a fattura più bassu d'Europa, ùn hè micca chì cù i prucedure pudete fà riparazioni maiò, rimpiazzazioni. , sò caru. L'acqua ùn hè più in i bilanci di e Cumune, di e Regioni. A cunclusione di stu statu paradossale hè u PNRR: da quasi 200 miliardi d'acqua hà l1, 2% di e risorse. Una cosa indecente ".

Più chè una crisa d'acqua per mancanza d'acqua, hè una crisa di infrastruttura.

"Di sicuru, hè un prublema di almacenamentu è distribuzione. Oghje ci mancanu almenu 2.000 bacini chjuchi è medii, ma ci hè u pianu di i cunsorzi di ricuperazione chì ne hà 400 pronti è pensati solu per esse liberati ".

Chì vi impedisce di fà questu?

"Finanziamentu. Ci hè assai negligenza è rimuzione di u prublema di l'acqua ".

Draghi ancu?

"Stu guvernu ancu. Tutti i guverni, senza eccezzioni. Avemu avutu duie siccità maiò, in u 2003 è in u 2017, ma cum'è succede in tutte e cose passate l'emergenza, ci scurdemu, sguassemu tuttu. Dopu à e grandi emozioni venenu e grandi ripressione. A nostra natura hè questa: scurdà ".

Quale hè peghju chè noi ? U Sahel ?

"U puntu hè chì l'effetti di e previsioni climatichi fatte vint'anni fà ci ghjunghjenu solu avà, chì ci anu dettu di l'onda di calore permanente, precoce, chì anu devastatu e bande mediterranee, africane, spagnole, ecc. ghjuntu. Sfurtunatamente, sta crisa hè l'anticipazione di ciò chì succederà in i prossimi trent'anni, cum'è i climatologi ci anu spiegatu ancu ieri ".

Propiu eri u capu di a prutezzione civile, Fabrizio Curcio, era nunda di pocu apocalitticu.

"E previsioni climatichi sò queste. U prufessore Renzo Rossu, un luminariu di l'idrologia, ci hà ancu dettu eri chì questu puderia esse l'annu più bellu di i trenta dopu. Questu dimustra chì ci hè un prublema enormu è chì deve esse gestitu cù una pianificazione chì pò durà anni, ma chì hè impurtante di fà subitu. Hè cum'è da l'altra parte di l'inundazioni, una volta chì l'emergenza hè finita, nimu pensa à assicurà u territoriu ".

Vi lagnate chì ùn ci hè mai statu un G7 o un G20 nantu à l'acqua. Sarà mai fattu ?

"Cusì sia. Ma intantu, in Italia, almenu e sessioni straordinarie di u Parlamentu seranu tenute per lancià un pianu di l'acqua per i prossimi trent'anni, cù risorse adatte. Certi cosi ci vole à mette subitu subitu, subitu i 400 bacini medii è chjuchi in tutta l'Italia, un inseme di tecnulugii in l'agricultura per u risparmiu d'acqua, l'agricultura di precisione o 4.0 da Coldiretti, tuttu ciò chì salva u 70% di e risorse di irrigazione. L'acqua deve esse purtata à tutte e strisce costiere induve a cunea salina penetra da 15 à 20 chilometri à l'internu. U Piave, u fiumu Sacru à a patria di a Prima Guerra Munniali, chì subitu sboccata bluccatu a strada è ingugliando l'inimicu chì a traversava, "a Piave murmura…", per 13 km hè salata. U mare avanza. Siccomu i penditi custieri gentili sò ridotti perchè sò irrigati è sviutati, sò pieni di l'acqua salmastra di u mare crescente. L'acqua deve esse purtata quì, altrimenti quelli zoni diventanu desertificati. Dighjà u 20% di a striscia custiera hè desertificata è l'agricultura ùn pò più esse praticata ".

L'Italia hà dumandatu per esse u paese chì vulia accoglie u 10u Forum Mundiale di l'Acqua per u 2024. Riuscirà ?

"No, ma avemu un avvenimentu mundiale nantu à l'acqua è a cultura da fà in u 2023. U Forum di u 24 hè andatu in Indonesia, ma l'avemu guasi sicuru in u 2027. Ma l'annu dopu ci sarà questu avvenimentu mundiale in Italia u 2023. a cultura di l'acqua, simu in ogni casu à u centru di l'attenzione ".

Una raccomandazione?

"Ùn perdi più mancu una goccia d'acqua, hè a ricumandazione numero 1".

Vale à dì, tirate l'acqua una volta da quattru, lavate menu o, cum'è dice Fulco Pratesi, presidente onorariu di u WWF, cambiassi a biancheria intima ogni trè o quattru ghjorni… ?

"No, nò, lavemu, beiemu, perchè ùn simu micca in una zona deserta in ogni modu. L'igiene hè a prima cosa. In quantu à Fulco, face ancu quandu ci sò piovi torrenziali. Hè u so modu di vita. Hà sempre avutu stu approcciu astutu à l'usu di risorse naturali. Ma sò suluzioni estremi. Ùn ci scurdemu chì l'Italia hà tutte e forme d'acqua di u Pianeta Terra, da i ghiacciai à cascate, paludi, fiumi, laghi, stagni. Avemu capitu ? Nisun paese hè cum'è u nostru, ma simu in questa cundizione per via di i rifiuti, a mancanza di infrastrutture, u scarsu usu di tecnulugia per u risparmiu è un pianu di reutilizazione di l'acqua adattatu ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/siccita-il-paradosso-della-crisi-idrica-in-italia/ u Sat, 13 Aug 2022 05:44:22 +0000.