Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A Rivuluzione Rocket di i Marines di i Stati Uniti

A Rivuluzione Rocket di i Marines di i Stati Uniti

Tutti i dettagli nantu à i piani di sviluppu di u US Marine Corps in u campu di missili. L'approfondissement de Giovanni Martinelli

Quandu, in lugliu 2019, u General Berger (numinatu recentemente u 38u cumandante di u Marine Corps) publica a so "Guida di pianificazione", vale à dì u documentu chì furnisce i primi indicazioni nantu à quali seranu e so linee d'azzione durante u so mandatu, hè digià chjaru chì ciò chì hè U novu cumandante chì prupunia era a trasfurmazioni più prufonda in a longa storia (più di 225 anni) di stu Corps.

In stu ducumentu ci hè ancu un passaghju assai particulari chì, lettu cù cura, hà digià sappiutu furnisce alcune indicazioni impurtanti nantu à e linee di sviluppu futuru: "Assistemu à l'emergenza di una era di guerra missile". In altri palori, per u generale Berger ci hè una forte cunvinzione chì trà i protagonisti assoluti di cunflitti futuri ci saranu missili; sia difensivamente sia offensivamente.

Qualchi mesi passanu è in marzu di l'annu dopu vene un altru documentu, u " Force Design 2030 ". Quì a trasfurmazioni delineata sopra diventa più chjara, finu à ch'ella piglia i cunnutazioni di una vera rivoluzione ; chì, da u ghjornu di a so presentazione, hà vistu a nascita di 2 partiti "fiercely" opposti. Questu hè, trà quelli chì crèdenu chì u percorsu indicatu hè u percorsu ghjustu per i Marines, chì u generale Berger vole furmà in termini di un futuru cunflittu cù a Cina in u teatru specificu Indo-Pacificu, è quelli chì invece crèdenu chì hè sbagliatu perchè toglie troppu di capacità operative.

Fora di sti cuntruversi, una di e caratteristiche salienti di sta rivista prufonda porta in mente precisamente quellu passaghju appena mintuatu sopra è ligatu à l'impurtanza di i missili; in particulare, in una chjave offensiva. In fattu, cù Force Design 2030, i Marines abbandunaranu assai di e so strutture operative ritenute micca più adatte à e novi missioni è invece li rimpiazzaranu cù altri ritenuti più adatti per i futuri scenari operativi. È in questu travagliu di rimpiazzamentu specificu, un rolu cintrali hè riservatu à e batterie novi equipate cù una serie di sistemi di missile avanzati.

L'architettura futura è precisa di sta trasfurmazioni ùn hè ancu stata definita in dettagliu, perchè l'esperimenti destinati à definiscela più precisamente sò sempre in corso. Ma nantu à a basa di ciò chì hè cunnisciutu oghje, u quadru in u quale u Corpu di Marina stessu si move cun grande determinazione appare in ogni casu digià ben delineatu; è, sicuru, assai interessante.

Partendu da a decisione di mantene 7 batterie di M142 HIMARS multiple lanciarazzi (Sistema di Rocket Artilleria di Alta Mobilità); hà fattu i tituli per u so intensu usu in Ucraina . Questi sistemi resteranu dunque in serviziu, equipati per u mumentu cù i dui missili guidati GMLRS (Guided Multiple Launch Rocket System), precisamente quelli chì sò largamente usati in u cunflittu attuale, è cù u putente missile balisticu MGM-140 ATACMS (Army Tactical Missile System). .

Ma a nutizia più impurtante hè quella chì hè da vene ; hè infatti previstu chì in u futuru l'HIMARS adutrà (inveci di l'ATACMS) un novu missile attualmente in a tappa finale di u sviluppu, à dì u PrSM (Precision Strike Missile). Questu, paragunatu à a bomba chì rimpiazzarà, prisentarà 3 vantaghji maiò: una gamma aumentata (da 300 à 500 km, cù a pussibilità di aumentà in più), a pussibilità di chjappà i mira in muvimentu (in terra è in mare) è radduppiamentu di a putenza di u focu (poi ogni HIMARS hà da pudè portà 2 PrSM invece di solu 1 ATACMS).

L'innuvazioni più impurtanti, però, sò ancu altri. Partendu da a creazione da zero di 14 batterie di missili di media gamma dotate di sistemi ugualmente novi chjamati NMESIS (Navy Marine Expeditionary Ship Interdiction System); l'ultimi custituiti da un veiculu tatticu cumunu à roti furnitu à e Forze Armate Americane ma mudificatu per fà lu cuntrullà remotamente è per pudè accoglie 2 lanciatori per tanti missili anti-navi NSM (Naval Strike Missile).

Sti dispusitivi, cuncepiti è pruduciuti da u Norvegese Kongsberg, ma oghji pruduciati ancu sottu licenza in i Stati Uniti d'America, sò diventati praticamenti u puntu di riferimentu in u settore di i missili anti-navi chì sò stati aduttati da quant'è 15 paesi diversi (sia per l'imbarcu in cummattimentu , tramindui per e batterie costiere nantu à a terra) Dotati di un intervallu di pocu menu di 200 km, i NSM sò ancu carattarizati da una visibilità bassa è da u fattu chì, in più di esse principalmente pensati per attaccà navi nemiche, anu sempre a capacità di chjappà ancu mira in terra.

L'ultimu pezzu di sta nova architettura hè rapprisintatu da a creazione di (per avà) 3 batterie di missile à longu andà; chì serà equipatu cù i stessi veiculi utilizati per i sistemi NMESIS, ma ancu mudificatu per accoglie un solu lanciatore, sta volta per un missile Tomahawk. Sembra quasi inutile di spiegà ciò chì hè st'ultima arma, postu chì dapoi l'anni 90 hè assai usata in numerosi cunflitti è azzioni militari americani (ma micca solu); usa tutti i puntualmenti signalati da i media, à u puntu di fà unu di i dispusitivi più "iconicu" di u nostru tempu.

Quì basta à aghjunghje chì a versione aduttata da i Marines serà a più aghjurnata è cunnisciuta cum'è Block V MST (Maritime Strike Tomahawk); dunque, una volta di più, un'arma ottimizatu per chjappà i miri navali (cù quest'ultima missione diventendu cusì una di e principali di i Marini stessi), è ancu in questu casu mantene a pussibilità di chjappà l'altri in terra. Tuttu mentre guarantisci una autonomia di più di 1.600 km; o piuttostu, stu valore hè solu una stima tantu chì ùn si pò escludiri chì u veru hè ancu più altu.

Un aspettu interessante da nutà hè u fattu chì sti sistemi sò stati cuncipiti tenendu in contu un aspettu particulari; tutti sò / puderanu esse facilmente trasportati da un gran numaru d'assi (navali è aerei), per aumentà a so mobilità strategica. In a visione operativa di i Marines, hè infatti previstu chì e so forze anu da esse ancu più agili ch'è in u passatu, in particulare assicurendu a capacità di stabilisce rapidamente basi operative avanzate tempurane da quale attaccà l'inimicu è da quale. ritirate cusì prestu.

Infine, certi numeri per spiegà megliu sta "rivuluzione missilistica". Tenendu contu di a cuerenza di ognuna di e diverse batterie previste è una volta chì i diversi sistemi sò stati messi inseme, ciò chì emerge sò totali finali chì sò, à dì u minimu, impurtanti ; vale à dì, una volta chì tutte e batterie sò state equipate, i Marines anu un totale di pocu più di 340 veiculi / veiculi di lanciamentu. Quessi currisponderanu dunque à un fornimentu di missili novi (PrSM, NSM è Tomahawk) chì pò esse più di u numeru di 630. Numeri chì ovviamente ùn anu micca bisognu di più spiegazioni !


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/la-rivoluzione-missilistica-dei-marines-americani/ u Tue, 22 Aug 2023 10:11:09 +0000.