Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A NASA si basa in SpaceX, ma l’ESA hà paura di Musk

A NASA si basa in SpaceX, ma l'ESA hà paura di Musk

SpaceX cunquista ancu più spazii in a NASA per trasportà u persunale in u spaziu. U capu di l'ESA, in ogni modu, chjama à i guverni europei per mette un frenu à l'ambizioni di Musk

SpaceX, a cumpagnia aerospaziale americana fundata da Elon Musk, hà ottenutu trè novi lanci da a NASA per purtà u persunale di l'agenzia à a Stazione Spaziale Internaziunale. A nutizia, spiega Business Insider , hè ghjunta dopu à i ritardi patiti da Boeing (una cumpagnia americana chì produce l'aviò) per l'appruvazioni di a so capsula spaziale Starliner.

I PROBLEMI DI BOEING

A NASA piacerebbe alternà a scelta di SpaceX è Boeing per e so missioni, ma Boeing hà prublemi tecnichi è ritardi di sviluppu: i rumuri dicenu chì ùn puderà micca vulà à a NASA prima di u 2023.

A NASA NON HA TEMPU

L'agenzia, attraversu Kathy Lueders, però, hà fattu sapè chì ùn pò micca aspittà troppu longu perchè i viaghji à a Stazione Spaziale Internaziunale sò "cruciali" è "necessarii per mantene una presenza americana in a stazione".

I CONTRATTI SPACEX

Settembre scorsu, a NASA hà sceltu SpaceX per u lanciu di satelliti per u monitoraghju di i fenomeni meteorologichi, in a missione GOES-U : u cuntrattu vale 152,5 milioni di dollari.

Fonti rappurtate da Business Insider anu revelatu chì SpaceX avia guadagnatu un altru cuntrattu di 9,4 milioni per u sviluppu, in nome di a NASA, di landers per l'atterrissimu. U cuntrattu face parte di u prugramma Artemis di l'agenzia, chì hè previstu di purtà l'astronauti americani à a luna da u 2025.

L'ATTACCU DI L'ESA

Josef Aschbacher, u novu direttore generale di l'ESA, l'Agenzia Spaziale Europea, pensa invece chì SpaceX rapprisenta un risicu per u Vechju Cuntinente. Sicondu ellu – hà dettu à u Financial Times – i guverni europei anu da sviluppà una azzione coordinata per ricusà l'ambizioni di Musk di duminà u spaziu: s'ellu hè lasciatu liberu, avvirtenu, u miliardariu finiscinu per scrive e regule di i novi mercati ecunomichi chì si aprenu.

Starlink – u prughjettu di SpaceX per custruisce una grande custellazione di satelliti in orbita bassu chì li permetterà di offre cunnessione Internet da u spaziu – hè una minaccia per l'imprese europee in u settore, chì puderanu falla à sfruttà u putenziale di l'ecunumia spaziale, dice Aschbacher.

Sicondu u capu di l'ESA, i guverni europei anu da dà à l'operatori regiunale "i stessi opportunità per operare in un mercatu ghjustu". Ma digià oghje, però, a dimensione di Starlink rende difficiuli per l'imprese in u cuntinente per cumpete cun ellu: SpaceX hà intenzione di gastru finu à 30 miliardi di dollari in a crescita di u prugettu. L'industria satellitare europea, in cuntrastu, hè custituita da operatori tradiziunali, anticu, chì si basanu in un picculu numeru di satelliti caru d'alta orbita per furnisce servizii di trasmissione televisiva.

In i Stati Uniti, Starlink hà digià ottenutu l'autorizazione per a messa in orbita di più di 30 mila satelliti. A Germania puderia dà u spettru per circa 40 000, è Starlink travaglia ancu in una grande iniziativa di cunnessione via orbita bassa in u Regnu Unitu.

I timore di Aschbacher sò spartuti da u Ministru di l'Ecunumia di Lussemburgu, Franz Fayot, chì ci hè bisognu di "stabbilisce regule cumuni" per u spaziu per "a culunizazione, o ancu solu fà e cose in un spaziu cumpletamente deregulated, hè un prublema".

Starlink hà digià mandatu circa 1740 satelliti in orbita bassa.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/spacex-nasa-esa/ u Mon, 06 Dec 2021 11:41:44 +0000.