Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A Germania principia à rallegrà u Primu Ministru Draghi?

A Germania principia à rallegrà u Primu Ministru Draghi?

Ciò chì si dice di Draghi premier in a stampa tedesca. Articulu di Pierluigi Mennitti da Berlinu

Mario Draghi hè fidu à i so principii è ancu di più à i so motti: "tuttu ciò chì ci vole cun quale u guvernatore di a Banca Centrale Europea di allora era andatu à u scontru cù i mercati per salvà l'euro hè avà ripropostu da u Primu Ministru per salvà l'Italia ".

Hè u principiu di l'analisi cù chì u ghjurnale cunservatore Die Welt , fundatu in Amburgo dopu a guerra da e forze britanniche, dopu acquistatu da Springer è oghje immersu in u core di u mondu puliticu-ecunomicu di Berlinu, apre a pagina finanziaria d'oghje, focalizendu nantu à l'attenzione nantu à u mumentu particulare di u nostru paese è nantu à a cura à chì u novu primu ministru hà intenzione di presentallu, grazie ancu à e risorse di u fondu europeu di recuperu. Una analisi chì, in termini di tonu è argumenti, differisce da quelli chì anu marcatu l'evenimenti ecunomichi taliani in u passatu. È chì palesa l'umore cù chì u stabilimentu vicinu à quelli circoli ecunomichi cunservatori chì avianu tantu criticatu u guvernatore Draghi di a BCE, seguita oghje u corsu di u primu ministru Draghi.

Nove anni dopu à quella scumessa, Draghi hè prontu à ghjucà una altra, ripiglia u Welt chì a definisce "storica": lancià u più grande prugramma di debitu in l'Unione Europea per tirà l'Italia fora di a crisa in corsu chì a afflige dapoi anni.

U giurnale riassume l'ultime mosse di u guvernu talianu nantu à u tema ecunomicu-finanziariu. U primu ministru talianu hà ereditatu u prugramma ecunomicu di u guvernu precedente, aumentendulu di ulteriore 70 miliardi di euro, finu à un totale di 170 miliardi in novi prestiti. Draghi è i so ministri piglianu cusì in contu chì u deficit di u bilanciu di quist'annu salterà à 11,8% di u pruduttu internu brutu, una parte chì custituisceria micca solu u più altu livellu di debiti novi dapoi u principiu di l'anni 80. ma, paragunatu à u PIB, ancu u più un prugramma ecunomicu cunsistenti in Europa.

Welt ripiglia a frasa cù chì l'agenza Bloomberg hà cummentatu in i ghjorni scorsi u pianu di u bilanciu talianu: "Draghi face a scumessa di a casa". Ma u ghjudiziu ch'ellu aghjusta di a so propria marca una discontinuità in a linea editoriale di un ghjurnale sempre in prima fila nantu à u fronte di rigore in i conti publichi: "Draghi puderia in realtà scrive una pagina storica di l'ecunumia cum'è primu talianu".

Cumu si dice prestu. In u 2021 a parte di u debitu nantu à u PIB duveria, cù 160%, ancu superà u massimu storicu attruvatu da l'Italia dapoi a fine di a Prima Guerra Mundiale, quellu 159,5% arrivatu in 1920 (pocu prima di l'avventu di a dittatura fascista di Mussolini. micca solu cù u gustu di a riferenza storica la Welt ). È l'elevatu deficit di u bilanciu hè in un certu sensu particulare, postu chì l'Italia pò contà nantu à 209 miliardi di euro da u Fondu Europeu di Ripresa. Ghjustu dumenica scorsa, u Primu Ministru talianu hà assicuratu chì u pianu naziunale per l'usu di questi fondi serà prontu consegnatu à Bruxelles u 30 d'aprile. "Draghi agisce evidentemente in a cridenza chì l'ecunumie europee saranu più forti à longu andà, se l'autorità fiscale è monetaria travaglianu inseme per ristabilisce a salute u più prestu pussibule", aghjusta u ghjurnale tedescu, pigliendu – ùn si sà se cuscientemente o micca – u filu host di l'editoriale Bloomberg . Facendu questu, Welt cuntinua, Draghi hè piuttostu orientatu versu e pulitiche ecunomiche di Joe Biden è in particulare u so pacchettu ecunomicu di 1,9 trilioni di dollari appruvatu u mese scorsu per u rilanciu di l'ecunumia di i Stati Uniti, chì duveria accresce u novu debitu.

"Hè vera chì u limitu europeu di 3% di u novu debitu annantu à u PIB hè statu suspesu finu à u 2022", à causa di l'impattu devastante di a pandemia, "ma i piani di deficit di Draghi sò assai più aggressivi di quelli di i so culleghi è trasmettenu u missaghju di un abbandunamentu apertu di a solidità fiscale prevista in e regule di l'unione monetaria ".
Questu, per Draghi, hè tuttavia "u sguardu d'eri". U giurnale riporta u so ragiunamentu uni pochi di ghjorni fà: "Ghjudicatu cù l'ochji d'eri", hà dettu Draghi, "un novu nivellu cusì elevatu di deficit seria assai preoccupante. Oghje, però, fighjemu a situazione d'una manera cumpletamente diversa, perchè a pandemia hà legitimatu l'usu di u debitu ".

Una pusizione chì in altri tempi, micca troppu luntanu, averia fattu chì a magiurità di u mondu finanziariu, ecunomicu è puliticu tedescu, cumprese i ghjurnalisti Welt, saltessi nantu à i so sedi. Sta volta ognunu ferma pusatu à a so piazza. "U Rumanu di nascita apparisce dinò cum'è una spezia di tabù rumpente", cuntinueghja Welt , rimarcendu probabilmente solu per un esoticu è senza abitudine di malizia, l'origine romana di u premier italiano: à u mumentu di a so politica monetaria espansiva di a BCE, " Draghi ùn hà micca piattatu a so frustrazione chì i guverni di a zona euro ùn anu micca accumpagnatu a so azzione cù una pulitica fiscale più forte capaci di sustene a crescita, avà chì trova a leva fiscale di a terza più grande economia in manu à l'Unione. L'Europa, cuntinueghja a so politica Italia ".

Hè una scumessa, ma forse l'unica pussibilità di ripiglià l'ecunumia taliana in traccia. Welt rammenta e duie decennie perse da u nostru paese, riassuntendu li in i numeri di crescita dapoi u 1999, l'annu di l'introduzione di l'euro: 2% di l'Italia sò cumpensate da 28% di Germania è Francia è 35% di Spagna. Ma per avà a strategia di Draghi "pare chì stia travagliendu", "i ghjucatori di i mercati di obbligazioni ùn sò ancu troppu spaventati da a so politica di debitu camicia", cunclude u ghjurnale, ancu in a presunzione "chì in casu di dubbi a BCE aiutu. L'Italia cù l'acquistu di obbligazioni ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/germania-draghi/ u Wed, 21 Apr 2021 07:19:14 +0000.