Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A diritta di Gennaro Sangiuliano è a manca di Nicola Fratoianni

A diritta di Gennaro Sangiuliano è a manca di Nicola Fratoianni

Notepad di Michele u Grande

Trà u ministru Sangiuliano, secondu a quale Cristòforu Culombu (1451-1506) hà sappiutu "buscar el levante por el poniente" grazia à e teorie di Galileu Galilei (1564-1642), è u secretariu di Avs Nicola Fratoianni, chì chjama à a decriminalization di u crimine di occupazione illegale di e case, "Ùn ci hè nunda quì: nè diritta nè manca. Quì si campa ogni ghjornu, trà acqua santa è acqua minerale » (Leo Longanesi).

Postscriptum: i crediti rivendicati da Aler (imprese di custruzzione residenziale in Lombardia) registrati in u bilanciu sò attualmente 176 milioni è 533 mila euro, derivanti da inquilini inadempienti è occupanti illegali per "tasse di affittu è servizii rimborsabili chì sò scaduti o da esse dumandati. ".

****

Tarquinate:

1 – Sicondu l'anzianu direttore di Avvenire Marco Tarquinio, avà un novu parlamentariu europeu di u Partitu Democraticu, Israele in Gaza hè culpèvule micca esattamente di genocidiu (a so bontà), ma di qualcosa chì hè assai simili à questu: a purificazione etnica. Tuttavia, ùn l'aghju mai intesu definisce cusì i massacri di Russia in Ucraina, cù i so ottu milioni di rifuggiati è decine di millaie di morti. Inoltre, mai intesu da ellu, contru à l'inviu di l'armi occidentali à Kiev, una parolla di cundanna chjara di i generosi rigali di guerra di Cina, Iran è Corea di u Nordu à Mosca. In cortu, u massimu rispettu di u pacifismu eticu-religiosu, ma "nunda ùn hè scemu".

2 – Marco Tarquinio, "ammiraglia" di u Partitu Democraticu (copyright di Goffredo Bettini), hà dettu chì "I taliani volenu a pace, chjamà a resistenza à a guerra hè una blasfemia laica" (intervista cù Unità , 13 May 2024). Je suis presque devenu anticlérical.

****

A duttrina di a non-violenza hà ricevutu l'interpretazioni più disparate cù u tempu. Ma di quale duttrina di a non-viulenza parlemu ? L'écrivain partisan sacerdotal Primo Mazzolari disait qu'il ne fallait pas confondre non-violence avec non-résistance (« Tu nonkiller », 1955). Per a so parte, Gandhi hà sempre distintu a non-viulenza cum'è una credenza ("non-viulenza cum'è un credo") da a non-viulenza cum'è una scelta tattica ("non-viulenza cum'è una pulitica"). U primu hè quellu di u forte (o "satyagraha"), chì hè basatu annantu à u rifiutu murali di a viulenza è chì esige audacia, abnegazione, disciplina è una fede prufonda in a bontà di a so causa. U sicondu hè quellu di i debbuli (o di a resistenza passiva), chì si ricorre à quelli chì ùn si sentenu micca abbastanza risoluti per piglià l'arme. L'ultime, à u turnu, ùn deve esse cunfunditu cù a non-violenza di u coward, u risultatu di pura cowardice o interessi picculi egoisti.

Ancu s'ellu – scrive in a so "Autobiografia" – "a viulenza ùn hè micca licite, quandu hè aduprata per l'autodifesa o per prutege l'indifesa hè un attu di curagiu, assai megliu cà una sottumissione vigliacca" (AliRibelli Edizioni, 2019). En ce sens, la position du Mahatma, comme le savait bien Marco Pannella qui a lui aussi pris son effigie comme symbole des radicaux italiens, ne saurait être identifiée au pacifisme absolu de Léon Tolstoï et, que le grand romancier russe leur pardonne d'ailleurs. tomba, cù quella di i so epigoni domestici umoristici attuali, chì sò stati aghjustati di pocu tempu – ascolta, sente – Gianni Alemanno è Marco Rizzo. "Tuttu u mondu hè un palcuscenicu, e donne è l'omi ùn sò chè attori chì entranu è abbandunonu a scena" (William Shakespeare, "As You Like It", Act II, Scena VII, 1599-1600). Hè vera, ma quì andemu in mare cù stunt doubles.

****

Un partigianu, in u passatu, di u sistema maiuritariu, cum'è (forse) Keynes hà dettu, quandu i fatti cambianu mi cambiassi d'opinione. I trent'anni di u sistema majuuritariu à l'italianu, in e so variate versioni "bastarda", hè un esempiu di manualità di l'eterogeneità di ugettivi : ùn stabilizza micca u quadru puliticu ; frammentò in più a rapprisintazioni; hà tribalizatu a cumpetizione trà i partiti è l'allineamenti, favurendu un cumpurtamentu trasformativu. Dubitu dunque chì a lege eletturale « prumessa » (cù chì premiu à i posti, à unu o dui turni, ùn importa micca) pò rimedià à un bilanciu cusì negativu. Allora ci hè un puntu nantu à quale dumandu clarificazioni da quelli chì ne sanu. In a riforma custituziunale pruposta da u guvernu, capiscu, l’elezzione di u Primu Ministru « à traversu u suffragiu universale è direttu » è quella di e Camere sò dui prucessi o, megliu, dui atti distinti. S'ellu ci sò dui scrutini, in teoria un primu ministru puderia esse datu una majuranza parlamentaria sfarente di quellu chì l'hà numinatu. Hè u famosu svantaghju di u semi-presidenziale francese, per cusì dì.

****

Comu si sapi, e tecniche elettorali ùn ci venenu micca da i Grechi, chì di solitu ricorrevanu à u sorte, ma da l'ordini religiosi, da i monaci appollaiati in i so fortezza-cunventi chì à l'iniziu Medievu avianu a elettu i so supiriori. . Ùn pudendu ricurdà à u principiu ereditariu, ùn restava solu u votu. Cusì duvemu u votu sicretu è u sviluppu di e regule di majuranza à a so imaginazione. Ci vole à aghjunghje, per a verità, chì à a fine l'elezzione duvia esse unanimu. I rivolti, infatti, eranu spessu cunvinti da i batti. Dopu tuttu, qualcosa simili hè accadutu oghje in Russia, in i paesi islamici, in una grande parte di i cuntinenti asiatichi è africani. A vittoria di a demucrazia liberale, dunque, hè sfurtunatamenti sempre una meza vittoria. U prublema hè chì parechji, micca solu in Italia, stringhjenu l'ochju à l'altra mità.

****

« On doit souvent changer d’opinion pour demeurer d’un même parti, mais il faut souvent changer de parti pour qu’il reste d’opinion » (Cardinale de Retz, 1613-1679, « Mémoires », publiée à titre posthume en 1717). S'ellu avia campatu in l'Italia d'oghje, u cardinale avaria ancu cunnisciutu quelli chì spessu cambianu d'opinioni per cambià à spessu a parti.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/la-destra-di-gennaro-sangiuliano-e-la-sinistra-di-nicola-fratoianni/ u Sat, 29 Jun 2024 05:41:18 +0000.