Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A civiltà in prigiò

A civiltà in prigiò

Perchè hè indispensabile chì a riforma di a ghjustizia annunziata includa ancu un pianu di tistimunianza di "a civiltà d'Italia", vale à dì per assicurà u massimu rispettu di i citadini in prigiò. Cahier de Federico Guiglia

A civiltà di un paese hè datu da a cundizione di e so prigiò. Ùn ci vole à mette virgule à a frasa, mai cusì illuminata è micca solu illuminata, di u filòsufu francese è di u XVIIImu seculu Voltaire, tantu hè cunnisciuta è citata.

Ma guasi sempre citati à l'aleatoriu, à ghjudicà da a realità di e prigiò in u nostru paese. Induve micca per casu è sempre u 15 d'Aostu, hè quì quandu i Taliani anu finalmente a pussibilità di ùn pensà à nunda d'altru chè à riposu, Marco Pannella, u storicu capu di i Radicali, hà avutu invece à inchiodava noi tutti i vacanzieri per fà attenti. un impegnu troppu longu disregarded da i guverni di tutte e strisce, visità una prigiò per denuncià u statu insuppurtevule in u quali i prigiuneri è i prigiuneri campanu, è sfurtunatamenti campanu. Quale, à u cuntrariu di i primi, destinati à purtà a so pena è dopu à esse liberi di novu, elli, i « guardiani di prigiò » sò cundannati à a prigiò perpetua in virtù di u travagliu interminabile ch'elli facenu prigiuneri.

Ma chì i ghjorni o l'anni da passà in prigiò sò tanti o pochi, u Statu hà sempre u duvere d'assicurà cundizioni di vita degne è degne à i citadini chì sò finiti daretu à e sbarre. Ancu perchè a punizione hà a triplice funzione di dissuasione, sanzione è riabilitazione.

A Custituzione rammenta questu, micca solu in l'articulu in u quale si specifica chì e pene "deve avè per scopu di a rieducazione di u cundannatu", è chì ùn ponu "cunsiste in trattamenti cuntrariu à u sensu di l'umanità", ma ancu chì u a lege "ùn pò in ogni casu violà i limiti imposti da u rispettu di a persona umana".

A SITUAZIONE NELLA PRISIONI ITALIANA

D’altronde, basta à entre in prigiò, cum’è Pannella hà fattu apposta in u mità di l’estate, per capisce quant’ellu ùn si mette in opera isse prescrizioni, chì Voltaire avaria vulutu dinù. Istituzioni vechje è sbriciolate, cellule sovraffollate – ci sò 10 000 detenuti di più cà capacità – è ancu a tragedia di i suicidi di i detenuti (3 in l'ultimi ghjorni è 42 da u principiu di l'annu), sò i prublemi senza risolti. Chì induce u Ministru di a Ghjustizia, Carlo Nordio , à visità a prigiò di Turin u sabbatu passatu, dopu à i drammi chì avianu accadutu.

Per quessa, hè di primura chì a riforma di a ghjustizia annunziata includa ancu un pianu di tistimunianza di "a civiltà d'Italia", vale à dì per assicurà u massimu rispettu di i citadini in prigiò. Forse trasferendu quelli cundannati per crimini menu gravi à altre strutture pubbliche abbandunate cumpatibili cù a detenzione. In l'aspittà di avè penitenziarii novi è muderni (ma u ministru hà dettu chì i tempi seranu longu), rinnuvà quelli esistenti.

Ma per quelli chì anu fattu un sbagliu, a pussibilità di cambià a so vita deve esse digià custruita in prigiò. In u so interessu è quellu di a cumpagnia.

(Publié dans L'Arena di Verona et le Giornale di Vicenza)
www.federicoguglia.com


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/civilta-carceri/ u Wed, 16 Aug 2023 06:06:17 +0000.