Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

U stimulu fiscale di Joe Biden surriscaldarà l’ecunumia di i Stati Uniti? Analisi economistu

U stimulu fiscale di Joe Biden surriscaldarà l'ecunumia di i Stati Uniti? Analisi economistu

Chì duvemu aspittà da u pianu fiscale di Joe Biden? L'analisi di l'Economist

Joe Biden entre in a Casa Bianca per a seconda volta durante una crisa ecunomica. U 14 di ghjennaghju, hà presentatu u so pianu per affruntà a recessione causata da a pandemia. Vistu da u fondu in sù, hè una cumbinazione di spese vitali per i vaccini è l'assistenza sanitaria, l'aiutu finanziariu necessariu è altri libretti più discutibili. Vistu da cima à fondu, hè un stimulu tamantu finanziatu da u debitu. U pianu di Biden vale circa u 9% di u PIB pre-crisa, guasi u doppiu di u pacchettu di spese di u presidente Barack Obama in u 2009. Ed hè tamantu, ancu in relazione à a probabile calata di a dumanda chì l'America puderia aspettà di soffre. Una volta l'invernu l'onda di covid-19 hè stata abbandunata, è datu i stimuli digià in opera – scrive The Economist.

Una quistione naturale da pone, allora, hè se a pruposta, pur essendu una mossa di apertura in un accordu cù u Cungressu, puderia surriscaldà l'ecunumia. A figura più impurtante chì prevene chì questu puderebbe accade hè Larry Summers di l'Università di Harvard. E so critiche sò rimarchevuli sia perchè era un cunsiglieru per Obama sia perchè era forse u sustinente difensore di spese più impurtante in u mondu sin'à avà. "Se lasciemu a paura daretu, averemu una ecunumia in fiara", hà dettu u 14 di ghjennaghju.

Ci hè trè motivi principali per suspettà chì u surriscaldamentu puderia esse in e carte: evidenze emergenti chì a recessione puderia pruvà temporaneamente, generosu stimulu, è a strategia di politica monetaria di a Riserva Federale . Prendemu prima evidenze chì a recessione d'oghje pò esse più di una pausa temporanea chè di una calata prolungata. U numaru di impieghi chì ùn sò micca agriculi ferma 10 milioni, o 6,3%, sottu u so piccu pre-pandemicu, simile à u calatu in u 2010 à u peghju di l'ultima crisa. Eppuru, dopu a prima onda di infezioni in u 2020, u disimpiegu hè cascatu assai più rapidamente di ciò chì l'esperti s'aspettavanu. Se a creazione d'impieghi riturnessi à u ritimu mediu raghjuntu trà ghjugnu è nuvembre 2020, u piccu di l'occupazione pre-pandemica sarebbe ritruvatu in menu d'un annu. Solu à mezu à u secondu mandatu vicepresidenziale di Biden hè stata una tale tappa ghjunta l'ultima volta.

A cunferma di un rapidu ribombu hè u fattu chì e perturbazioni ecunomiche parenu esse cuncentrate in certi settori, piuttostu chè diffusi à grande scala. L'America hà persu impieghi in ligna in Dicembre, ma solu perchè l'industria di u passatempu, di u trasportu è di l'ospitalità sò state decimate da u distanzamentu suciale. U raportu di apertura d'impieghi à i travagliadori disoccupati ferma altu è, fora di i settori cuncernati, a crescita salariale ùn hà micca calatu assai. U deficit di spesa hè altrettantu cuncentratu. A spesa di i consumatori in a settimana finu à u 3 di ghjennaghju hè stata solu in calata di 2,8% da l'annu precedente, secondu Opportunity Insights, un gruppu di ricerca. Eppuru, e spese di vendita al dettaglio per beni anu aumentatu di 16,5%; sò i ristoranti è l'intrattenimentu chì sò in difficultà. È i stimuli fiscali anu più chè cumpensatu a calata di i rivenuti in u 2020. In nuvembre, l'ultimu mese per i quali sò dispunibili i dati ufficiali, u redditu totale dopu l'impositu di l'Americani era 4,3% più altu chè l'annu.

In effetti, l'aritmetica di stimulu hè una seconda ragione per chì l'ecunumia puderia riscaldà. Nanzu à dicembre, u stimulu fiscale tutale in u 2020 era di quasi 3 trilioni di dollari (circa u 14% di u PIB in u 2019), assai di più cà a probabile calata di a produzzione. E misure di distanza sociale anu significatu chì gran parte di sta liquidità s'hè accumulata in conti bancari. D'appressu à Fannie Mae, una sucietà finanziaria di l'alloghju sustinuta da u guvernu, l'Americani avianu accumulatu circa 1,6 miliardi di dollari in eccessu di risparmi à a mità di dicembre. Hè difficiule di sapè ciò chì puderebbe accade cù questu munzeddu di soldi; L'ecunumisti di solitu assumenu chì e famiglie sò assai menu propensi à spende inaspettatamente ricchezza (cume una crescita in u mercatu di borsa) cà u redditu. Ma se a ghjente cunsidereghja chì questu eccessu di risparmiu hè un ritardu di u redditu, allora a raccolta di denari rappresenta un stimulu chì ùn hè ancu soddisfattu, da aduprà quandu l'ecunumia riapre cumpletamente.

In dicembre, u presidente Donald Trump hà firmatu un altru prughjettu di legge per 935 miliardi di dollari di spese deficitarie, chì hà allargatu i prestazioni di disoccupazione, hà furnitu più supportu à e piccule imprese è hà mandatu à a maiò parte di l'Americani un sceccu di 600 dollari. Questu hà assicuratu chì u redditu persu hà continuatu à esse rimpiazzatu. A pruposta di stimulu di 1,9 miliardi di dollari di Biden, chì include altri 1.400 dollari in cuntrolli, faria chì u stimulu fiscale tutale in u 2021 sia uguale à quellu di u 2020.

Jason Furman, un altru anzianu cunsiglieru Obama, stima chì l'impattu cumbinatu di u pacchettu di dicembre è di u pianu Biden seria circa 300 miliardi di dollari à u mese per i nove mesi di u 2021 per i quali e misure sò in vigore. In cunfrontu, a calata di u PIB, paragunata à a tendenza di prima di a crisa, hè stata solu di circa 80 miliardi di dollari in nuvembre. Tipicamente, i keynesiani argumentanu chì u stimulu fiscale stimula l'ecunumia per via di un grande effettu "multiplicatore". Ma u casu chì u stimulu hè grande quant'è a pruposta di Biden "deve esse chì u multiplicatore in u 2021 si pensa chì hè assai picculu", dice Furman. Altrimenti, pare di spinghje a spesa totale di l'ecunumia al di là di ciò ch'ella pò pruduce l'annu prossimu, pruvucendu una splusione in l'inflazione.

In casu chì l'ecunumia mostri qualchì segnu di tale surriscaldamentu, a Fed puderebbe aspettassi di aumentà i tassi d'interessu per rinfriscà e cose. In effetti, dapoi u 6 di ghjennaghju, quandu i Democratici anu vintu seggi cruciali di u Senatu in Georgia chì li pudianu permette di passà un stimulu maiò, u rendimentu di u Tesoru di 10 anni hè aumentatu da circa 0,9% à circa 1, 1%. I rendimenti di i ligami ligati à l'inflazione sò aumentati à pocu pressu, suggerendu chì l'investitori aspettavanu tassi di interessu reali più alti ch'è una inflazione più alta.

Ma a Fed si inciampa per signalà chì a pulitica monetaria fermerà libera – una terza ragione per aspettassi un surriscaldamentu. U tempu di alzà i tassi d'interessu "ùn hè micca prestu", hà dettu Jerome Powell, u so presidente, u 14 di ghjennaghju. Hà insinuatu ancu à l'idea chì a Fed puderia prestu riduce i so acquisti mensili di Tesoru è di tituli garantiti da ipoteche di 120 miliardi di dollari. Powell hà dettu chì a banca centrale hà amparatu a so lezione da u 2013, quandu i suggerimenti da a Fed chì puderia taglià l'acquisti di l'assi anu mandatu i mercati di bonu. I rispunsevuli di e pulitiche monetarie cuntinuanu à dì chì a priservazione di u "bonu funziunamentu di u mercatu" hè unu di l'ubbiettivi di sti acquisti, malgradu u fattu chì ùn ci sò stati malfunzionamenti in i mercati di obbligazioni dapoi a primavera.

A Fed hè cusì disposta à tene u pedale di l’acceleratore perchè, à u cuntrariu di a ripresa di a crisa finanziaria, prova à francà u 2% di u scopu d’inflazione, per cumpensà i difetti continui. A strategia, annunziata l'estate scorsa, hè sempre digerita da l'investitori. Ùn hè chjaru se i decisori pulitichi sò impegnati à "mira l'inflazione media" cum'è una fine in sè, o semplicemente cum'è un mezzu per impedisce chì l'aspettative di inflazione scivolinu troppu luntanu durante a crisa, dice David Mericle di Goldman Sachs, una banca. Datu chì l'aspettative d'inflazione sò cresciute recentemente, sta distinzione pò esse impurtante. In ogni casu, a Fed hè stata chjara chì ùn alzerà i tassi finu à chì l'inflazione sia "in traccia di superà moderatamente u 2% per un periudu di tempu".

Quelli chì sò impegnati cun fervore à caccià l'ecunumia mundiale fora di a trappula à bassu tassu, à bassa inflazione di l'anni 1920, ponu accoglie l'esplosione di l'inflazione ancu più grande chì l'attuale mischju di pulitica fiscale è monetaria puderia permette. A Fed, però, ùn hè micca in questu campu. Se u surriscaldamentu risulta in alzate di i tassi prima di quelli chì i mercati aspettanu, l'imprestamentu à pocu costu chì sottostante i prezzi attivi di l'assi in furia è a crescita di a sustenibilità di u debitu publicu puderia cumincià à sbulicà.

Un tale scenariu ferma un risicu più luntanu. U risultatu più prubabile hè chì u Cungressu accunsente nantu à un stimulu più chjucu ch'è u prupostu di Biden è chì u surriscaldamentu, se accade, si rivelerà temporanea. Oltri a chistu, nimu ùn sà veramente quantu rapidità pò cresce l'ecunumia senza innescà l'inflazione. Se a pulitica ecunomica restassi in un territoriu scunnisciutu, tuttavia, i so limiti di velocità puderanu esse testati più spessu.

Articulu tiratu da a rivista di a stampa straniera di Eprcomunicazione


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/lo-stimolo-fiscale-di-joe-biden-surriscaldera-leconomia-americana-analisi-economist/ u Sat, 23 Jan 2021 06:49:39 +0000.