Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Prestiti bancarii è garanzie publiche, tutte e differenze UE-SU. Rapportu Fabi

Prestiti bancarii è garanzie publiche, tutte e differenze UE-SU. Rapportu Fabi

Prestiti è aiuti publichi, a risposta in Europa è in i SUA. Dati è paragoni nantu à e misure pigliate da i guverni per trattà l'emergenza ecunomica. U raportu Fabi

«I novi punti di rinfrescamentu non rimbursabili chì ghjunghjenu devenu esse canalizzati in rispettu à e specificità individuali di i settori. Un esempiu: à u principiu di u primu lockdown, à u principiu di u primu lockdown, i negozii di u settore di l'abbigliamento è di u calzature, cumprese a distribuzione larga, chjuca è media di a moda, avianu dighjà ricevutu almenu 80% di a primavera- beni d'estate è avianu dighjà sottoscrittu cuntratti di compra per l'abbigliamento d'autunnu è d'invernu 2020-2021 ".

Eccu ciò chì hà dettu u secretariu generale di Fabi, Lando Maria Sileoni , cummentendu, durante a Coffee Break diffusa nantu à La7, u dossier di a federazione bancaria "Prestiti è aiuti publichi, a risposta in Europa è in i SU".

Sicondu u secretariu generale di Fabi, "a campagna di compra per l'inguernu 2021-2022 hè dighjà in corsu per a distribuzione di moda à grande scala, per i picculi è mezi rivenditori. Per tuttu u settore di a moda, a pianificazione di l'acquisti si face un annu in avanzu è, di cunsiguenza, a robba, cù a situazione attuale di a pandemia, pò esse venduta solu sottu à u costu. Hè enormi danni. U cummerciu in generale deve dunque esse sustenutu cù prestiti non rimborsabili indipendentemente da u culore rossu, aranciu o giallu di a regione à a quale appartene. Tutti anu subitu perdite considerabili è calate significative di l'acquisti è a sospensione di l'IMU nantu à i beni di capitali, cum'è digià fattu bè per l'alberghi, duverebbe ancu esse estesa à questi negozianti ".

"Cù e misure è l'aiutu per l'ecunumia, in Italia hè andatu abbastanza bè cù i prestiti bancarii garantiti da u statu, ma sò stati pochi sia incentivi fiscali sia rimborsi non rimborsabili finu à oghje. È a pianificazione di l'investimenti publichi hè insufficiente finu à a data ", aghjunse u secretariu generale di Fabi, cummentendu u dossier durante a Coffee Break diffusa in La7. Sicondu Sileoni, "a risposta di e banche in quantu à i prestiti era quì, ancu se inizialmente ci era un ritardu per via di a disurganizazione sia di u statu cù e garanzie sia di e banche stesse in a fase iniziale".

+++

"Prestiti è aiuti publichi, a risposta in Europa è in i SU". Eccu u dossier cumpletu di Fabi

E crisi eccezziunali richiedenu risposte altrettantu sorprendenti, è quella causata da a pandemia ùn hè mancu paragunabile à a più grande crisa ecunomica di u mondu. Ùn simu micca in u luntanu 2009 ma ancu oghje, dopu più di un decenniu, nisun paese è nisuna economia – sia emergente sia sviluppata – ùn hè stata risparmiata da a crisa è u segnu "menu" in a crescita di u pruduttu internu brutu hà digià toccu tutti à a fine di l'annu scorsu. A Grande Crisa di u Serramentu costerà intornu à 8 trilioni di euro à u mondu è i so effetti devastanti nantu à a produzzione, u redditu, i salarii, u cunsumu è l'occupazione ùn anu liberatu alcun statu – da l'Europa à l'America – di aduttà massicce pulitiche di bilanciu. .

L'impegnu di ogni statu hè passatu principalmente per u risparmiu fiscale, l'investimenti publichi, l'aiuti di u Statu à l'imprese è i prestiti bancari garantiti è alcune misure anu dighjà produttu effetti pusitivi, cuntenendu i danni più immediati di u bloccu cum'è disoccupazione è insolvenze di l'imprese è di e famiglie. Tuttavia, tuttu ùn hè micca accadutu in un modu omogeneu è corre u risicu di ùn pruduce micca listessi effetti ancu in u futuru immediatu. Paragunendu i piani d'aiutu di i grandi europei è quelli d'oltremare, hè chjaru chì i sistemi ecunomichi naziunali anu viaghjatu ancu à duie velocità perchè e risposte di i guverni centrali ùn sò micca stati di listessa magnitudine è, ancu di più, micca tutti pronti è immediati cum'è si sperava.

TEMPU DI APPROVAZIONE DI MISURE DI EMERGENZA DA I GOVERNI

Ci sò quelli – cum'è a Francia, a Germania è i Stati Uniti – hà pigliatu trà ottu è 15 ghjorni per l'approvazione di e prime misure per sustene l'ecunumia lucale è quelli, cum'è a Spagna, anu aspettatu trè settimane cumplette. Diversi modi di reagisce ancu per l'Italia, chì hà lasciatu e famiglie è l'imprese senza fiatu per più di vinti ghjorni prima di dà un sguardu di speranza. Ma sì i locali è u tempu ùn eranu micca rassicuranti è a Germania hè esclusa, per l'Italia a strada di e garanzie publiche nantu à i prestiti assieme à quella di l'aiutu di u Statu à l'imprese hà assicuratu un pocu di più ossigenu cà l'altri paesi europei, ancu se cù l'ostaculi è i rallentamenti necessarii.

AIDU DI STATU À L'INTREPRESE

À u livellu europeu, u sistema di pruduzzione hà accumulatu perdite di mila miliardi di euro. In u panorama europeu, e cumpagnie più vulnerabili eranu e cumpagnie tedesche è francesi chì anu messu da parte più di 400 miliardi di euro di perdite à a fine di u 2020. A reazione ecunomica patita da quelle taliane hà ghjuntu invece a somma di 175 miliardi di euro, quasi uguale cù a Spagna (155 miliardi d’euri di perdite). Di tutti l'aiuti di u Statu autorizati in u panorama europeu (circa 3 mila miliardi d'euri), più di a metà sò stati emessi da u guvernu tedescu solu, mentre l'Italia, a Francia è a Spagna seguitanu à una distanza sicura. U più chjucu pacchettu di misure d'aiutu per l'imprese hè quellu di a Francia, chì, finu à avà, hà assignatu solu 2 13,7% di u so PIB, seguitatu da l'Italia è a Spagna cù percentuali uguali à 17% è 20% rispettivamente.%. A Germania pare superà tutta l'Europa sana è rimedia i danni à u so sistema di pruduzzione naziunale cù un sforzu ecunomicu guasi radduppiatu paragunatu à a media di l'altri paesi è uguale à 28,9% di u pruduttu internu brutu. Tuttavia, hè un peccatu chì a generosità tedesca ùn sia stata accumpagnata da a stessa puntualità, perchè solu l'8% di i fondi statali sò stati messi à dispusizione di l'imprese lucali fin'à avà, cunfermendu chì u mudellu tedescu pò esse micca cusì efficiente da esse un esempiu esse seguitatu.

GARANZIE PUBBLICHE

In cunfrontu cù i Stati Uniti è l'Europa, cù u so pianu maxi, a Germania si cunferma à u primu postu in u classamentu di misure di sustegnu cum'è prestiti bancarii è garanzie, ancu superendu a somma – quantunque impurtante – attribuita da u guvernu americanu. Rispuntendu à i 821 miliardi di euro di a Germania, i Stati Uniti ùn sò micca capaci di superà a cifra di 700 miliardi di dollari. L'Italia seguita a Germania da vicinu, ancu cù una cifra dimezzata per e garanzie messe à dispusizione di u paese (400 miliardi d'euri), seguitata da a Francia è a Spagna. Laggards l'Italia ancu per a parte di i prestiti dighjà versati, cun una percentuale di 25% paragunatu à 33% in Spagna è 36% in Francia. I fondi attribuiti da u guvernu, in termini di garanzie, per e cumpagnie italiane chì anu subitu un crollu di u fatturatu durante a pandemia, ùn ghjunghjenu micca, in termini di prestiti bancari concessi, à 100 miliardi di euro (dati aggiornati à settembre 2020), un valore ancu più bassu di quellu di a Spagna è di a Francia.

INVESTIMENTI PUBBLICI

Ùn ci hè micca una crisa ecunomica passata o cuntempuranea in cui l'investimenti publichi ùn anu micca ghjucatu un rollu cruciale in a stimulazione di a crescita, a creazione d'impieghi è agisce ancu cum'è catalizatore per l'investimenti privati. A storia ci insegna chì spende circa 1 milione d'euri in infrastrutture significa creà dui à ottu novi impieghi, mentre trà cinque è 15 se a listessa cifra si cuncentra dinò nantu à a spesa in ricerca è sviluppu. I guverni di Francia è di i Stati Uniti ne sanu bè è, in media, anu previstu d'investisce risorse publiche uguali à 3,8% è 3,3% di u PIB finu à u 2022, seguitatu da a sola Germania chì hè di 2,8% di u so produttu domesticu grossu. A tendenza à l'investimenti serà più lenta in Italia, induve si prevede un modestu 2,7% di u PIB pre-pandemicu. Resta da sperà chì l'Italia, in ritardu cù a Spagna, ripenserà u so "multiplicatore fiscale" per i prossimi dui anni è uttene u giustu equilibriu trà i tempi di messa in opera – sempre assai lunghi – è i settori d'intervenzione. Mantene a qualità di i prughjetti d'investimentu serà di primura, ma ancu di più per assicurà a so realisazione perchè, se nuove e sfide opportunità nascenu da e crisi, hè necessariu sapè cume afferralli.

FONDU DI RECUPERAZIONE

Da un paragone cù Francia, Spagna è Germania, u "Pianu Marshall" post-Covid per l'Italia mette in opera risorse impurtanti chì riprisentanu circa u 28% di a spesa tutale finanzata da u guvernu europeu. L'operazione di rilanciu per u nostru paese vale intornu à 210 miliardi d'euri, cù un terzu di sta cifra furnita cum'è suvvenzione. Ancu mancatu di tutti i dettagli, u bilanciu tutale serà attribuitu à a mudernizazione di u paese è a transizione "verde", principalmente per l'infrastruttura. L'ubbiettivu hè di allineare u paese cù e prestazioni di l'altri Stati membri di l'Unione Europea è, in linea cù l'obiettivu di l'UE, i riflettori per l'Italia seranu nantu à u numericu è l'ambiente. A capacità di capisce u cambiamentu è d'investisce in settori menu sviluppati puderia pagà assai in un futuru vicinu ancu per l'Italia è, se u listessu ùn brilla micca cù a spesa di i fondi europei, a speranza hè chì amparerà da ciò chì ùn hà micca travagliatu in passatu è ùn perde micca una opportunità unica cum'è quella appena presentata. A scelta di cuntaminà l'imprese taliane cù tecnulugia è di mira à a sustenibilità impegnerà a metà di i fondi europei in Italia. Se u 31% di e risorse totali sò destinate à "verde", a trasformazione digitale assorbirà ancu una grande parte di i fondi totali, uguale à u 20% di u totale. U percentuale hè in ligna cù e previsioni di a Germania per spende in u listessu settore è quattru volte più altu ch'è in Francia. Solu a Spagna, chì sin'à avà hà poca attenzione à u numericu è à l'ambiente, assignerà più risorse à i dui settori, cù percentuali di 37% è 33% rispettivamente.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/prestiti-bancari-e-garanzie-pubbliche-tutte-le-differenze-ue-usa-report-fabi/ u Sat, 23 Jan 2021 14:38:56 +0000.