Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ciò chì l’impasse economica di a Cina significa per l’Occidenti

Ciò chì l'impasse economica di a Cina significa per l'Occidenti

Piuttostu chè di cercà di isolà ulteriormente a Cina, l'Occidenti duveria piglià misure per mantenela in u sistema cummerciale glubale. L'analisi di Giuseppe Gagliano

L'ecunumia chinesa hè in un impastu. Dopu chì Pechino hà decisu di finisce di colpu a so stretta pulitica "zero COVID" à a fine di u 2022, parechji osservatori s'aspittavanu chì u mutore di crescita di a Cina si riaccese rapidamente.

Dopu anni di bloccu chì avia praticamente fermatu certi settori ecunomichi, a riapertura di u paese duveria marcà una ripresa significativa. Tuttavia, sta ricuperazione hè stata deludente, cù un rendimentu lento di u PIB, una diminuzione di a fiducia di i cunsumatori, una tensione crescente cù l'Occidenti, è un colapsu di i prezzi di l'immubiliarii chì hà spintu alcune di e più grande cumpagnie di China in default. In lugliu di u 2024, i dati ufficiali cinesi anu revelatu chì a crescita di u PIB era sottu à u scopu di u guvernu di circa cinque per centu.

U guvernu hà finalmente permessu à i Cinesi di lascià a so casa, ma ùn pò micca urdinà à l'ecunumia di vultà à a so forza precedente. Per spiegà sta stampa desolata, l'osservatori occidentali anu avanzatu diverse ipotesi, cumprese a crisa immubiliare in Cina, a pupulazione invechjata rapidamente è a presa stretta di Xi Jinping in l'ecunumia è a so risposta estrema à a pandemia.

Tuttavia, ci hè un fattore più durabile chì influenza l'attuale stagnazione chì va oltre l'autoritarismu crescente di Xi o l'effetti di un mercatu immubiliare in caduta libera : una strategia ecunomica vechja di decennii chì priurità a produzzione industriale prima di tuttu, un approcciu chì, cù u tempu. , hà purtatu à enormi sovracapacità strutturale.

Dapoi anni, e pulitiche industriali di Pechino anu causatu un overinvestment in strutture di fabricazione in settori chì varianu da materie prime à tecnulugii emergenti cum'è batterie è robots, spessu sellandu cità è cumpagnie cinesi cù enormi debiti. In essenza, in parechji settori ecunomichi cruciali, a Cina pruduce assai più di ciò chì pò assorbe in modu sustenibile, sia in u paese sia in i mercati esteri. In u risultatu, l'ecunumia di a Cina rischia di esse intrappulata in un ciculu viziosu di prezzi in caduta, insolvenze, chjusi di fabbrica è, in fine, perdite di travagliu. I profitti in caduta anu forzatu i pruduttori à aumentà più a produzzione è à scontu assai i so prudutti per generà abbastanza soldi per pagà i debiti. Inoltre, cum'è e fabbriche chjude è l'industrii cunsulidate, l'imprese chì sopravvive ùn sò micca necessariamente i più efficaci o prufittuali, ma quelli chì anu u megliu accessu à i sussidi di u guvernu è u finanziamentu à pocu costu.

Dapoi a mità di l'anni 2010, u prublema hà ancu avutu un impattu destabilizzante in u cummerciu internaziunale. Creendu un oversupply in u mercatu glubale di assai bè, e cumpagnie chinesi spingenu i prezzi sottu à u puntu di break-even per i pruduttori in altri paesi. In dicembre 2023, u presidente di a Cummissione Europea, Ursula von der Leyen, hà avvistatu chì a pruduzzione eccessiva cinese causava squilibri commerciali insostenibili, accusendu Pechino di pratiche cummerciale sleali per spinghje quantità sempre crescente di prudutti cinesi à u mercatu europeu à prezzi bassi.

In April, u secretariu di u Tesoru di i Stati Uniti, Janet Yellen, hà avvistatu chì l'overinvestment di a Cina in l'azzaru, i veiculi elettrici è assai altri beni risicheghjanu di causà dislocazione ecunomica in u mondu. "A Cina hè avà troppu grande per u restu di u mondu per assorbe sta capacità enormi", disse Yellen. Malgradu i vigori negazioni da Pechino, a pulitica industriale di a Cina hà causatu ciculi recurrenti di sovracapacità. In u paese, e fabbriche in i settori ecunomichi prioritari designati da u guvernu vendenu regularmente prudutti sottu u costu per scuntrà i scopi di pulitica lucali è naziunali. Pechino hà regularmente elevatu i miri di produzzione per parechji beni, ancu quandu i livelli attuali superanu digià a dumanda. Stu fenominu deriva in parte da una longa tradizione di pianificazione ecunomica chì hà datu una grande impurtanza à a pruduzzione industriale è u sviluppu di l'infrastruttura, quasi trascuratendu u cunsumu di a famiglia.

Questa negligenza ùn nasce micca da ignuranza o miscalculation, ma riflette a visione ecunomica longa di u Partitu Comunista Cinese. Sicondu a duttrina di u partitu, u cunsumu hè una distrazione individualista chì risicate di svià e risorse da a forza ecunomica cintrali di a Cina: a so basa industriale. Sicondu l'ortodossia di u partitu, u vantaghju ecunomicu di a Cina vene da bassi livelli di cunsumu è alti tassi di risparmiu, chì generanu capitali chì u sistema bancariu cuntrullatu da u statu pò dirige in imprese industriali. Stu sistema rinforza ancu a stabilità pulitica integrendu a ghjerarchia di u partitu in ogni settore ecunomicu.

Perchè a basa industriale gonfia di a Cina dipende da un finanziamentu economicu per sopravvive, un finanziamentu chì a dirigenza cinese pò restringe in ogni mumentu, l'elite cummerciale hè strettamente ligata, è ancu subordinata à l'interessi di u partitu. In Occidente, i soldi influenza a pulitica, ma in Cina hè u cuntrariu : a pulitica influenza i soldi. L'ecunumia di a Cina hà chjaramente bisognu di truvà un novu equilibriu trà l'investimentu è u cunsumu, ma Pechino hè improbabile di fà stu cambiamentu perchè dipende da u cuntrollu puliticu chì guadagna da a so pulitica ecunomica orientata à a produzzione.

Per l'Occidenti, u prublema di a sovracapacità cinese rapprisenta una sfida à longu andà chì ùn pò micca esse risolta solu per erighjendu novi barriere cummerciale. Ancu s'è i Stati Uniti è l'Europa riescenu à limità significativamente a quantità di merchenzie chinesi chì ghjunghjenu à i mercati occidentali, questu ùn risolve micca l'inefficienze strutturali chì anu accumulatu in Cina annantu à decennii di privilegiu l'investimentu industriale è i miri di produzzione. Ogni currezzione di u cursu richiederebbe anni di pulitiche cinesi sustinute per riesce. Inoltre, l'enfasi crescente di Xi nantu à l'autosufficienza ecunomica di a Cina, una strategia chì risponde à i sforzi percepiti da l'Occidenti per isolà u paese economicamente, hà aumentatu, invece di riduzzione, e pressioni chì portanu à a superproduzione.

I sforzi di Washington per impediscenu à Pechino di inundà i Stati Uniti cù merchenzie economiche prubabilmente creanu novi inefficienze in l'ecunumia di i Stati Uniti, ancu s'ellu si move u prublema di a superproduzione cinese à altri mercati internaziunali. Per fà un approcciu megliu, i dirigenti occidentali farianu bè per capiscenu e forze più profonde chì guidanu a capacità eccessiva di a Cina è assicurà chì e so propiu pulitiche ùn aggravanu a situazione.

Piuttostu chè di cercà di isolà ulteriormente a Cina, l'Occidenti duveria piglià passi per mantene Pechino fermamente in u sistema cummerciale glubale, utilizendu incentivi di u mercatu globale per guidà a Cina versu una crescita più equilibrata è pulitiche industriali menu autoritarie. In l'absenza di una tale strategia, l'Occidenti puderia truvà affruntà cù una Cina sempre più menu limitata da i ligami ecunomichi internaziunali è pronta à radduppià a so strategia di fabricazione guidata da u statu, ancu à u risicu di dannà l'ecunumia glubale è cumprumette a propria prosperità. .


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/cina-stallo-economia-conseguenze-occidente/ u Sat, 31 Aug 2024 04:48:54 +0000.