Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ripensà a spesa fiscale per i più vulnerabili è per e persone cù disabilità

Ripensà a spesa fiscale per i più vulnerabili è per e persone cù disabilità

U discorsu di Francesco Alberto Comellini, Membru di u Cumitatu Scientificu Tecnicu di l'Osservatorio Permanente di u Disabilità – OSPERDI

U 9 ​​di lugliu scorsu, cù l'Osservatoriu Permanente di a Disabilità – OSPERDI, grazia ancu à u sustegnu à l'iniziativa di u Senatore Filippu Melchiorre, avemu urganizatu una cunferenza in u Senatu nant'à u tema di a Spesa Fiscale, chì oghje hè diventata un tema di ogni ghjornu. aprendu cusì u dibattitu, tandu mintuatu da u Vice-Ministru Maurizio Leo chì, cù alcune di e so dichjarazioni à a stampa, ci avia furnitu elementi stimulanti per inizià una riflessione annantu à a so natura, u so numeru è à a necessità di i so pussibuli, sinonu. desiderata, rivisione in vista di a redazione di u Guvernu di a lege di bilanciu chì, com'è notu, deve esse presentata à u parlamentu per esaminazione da u 20 ottobre.

In quella occasione, trà i parlanti autoritarii di a cunferenza, u presidente di a Cummissione di Finanze di a Camera, l'Hon. Marco Osnato chì, à l’epica, anticipava chì ùn ci era micca intenzione d’intervene nant’à l’assistenza sanitaria o altre deduzioni suciali ma ch’ellu ci vole à affruntà quelle spese fiscali diventate improduttive.

Cette orientation est acceptable et qui, nous en sommes certains, impliquera une analyse détaillée de la révision des primes qui, comme le prétend Osnato dans les journaux Nazione , Giorno et Resto del Carlino , « ont été utiles à satisfaire des secteurs proches de certaines forces politiques. è nantu à quale serà necessariu di pensà " . Il s'agit d'une opération qui nous convainc et qui, s'en rend compte, peut et doit être réalisée par les techniciens qui y travaillent, avec une grande autonomie de jugement et d'objectivité, sur la capacité réelle de la dépense fiscale en question à être moteur. di u sviluppu è dunque di a produtividade in quantu à u benefiziu di a rendita fiscale.

Comu sapemu, da i numerosi articuli chì seguitanu dopu à quella cunferenza è da e spiegazioni chì ci offrenu i sperti prisenti, prima di tuttu u presidente di a Cummissione per a spesa fiscale di u Ministeru di l'Ecunumia è e Finanze, prof. Mauro Marè, e spese fiscali anu avutu una crescita esponenziale in quantu à u numeru è u valore, passendu da esse 486 in 2018 à l'attuale 625 cù una perdita di ingressu per e casse statali chì hè passata da 54 à 105 miliardi annu.

Una figura tamanta, chì s’aghjunghje à l’altri importi purtati da a cumunità è chì sò spessu u risultatu di scelte pulitiche dettate da mutivi pruvisorii o elettorali, chì l’effetti finanziarii trascinanu tandu per generazioni, aumentendu u debitu publicu. Un casu di sti misure, dettate da "mutivazioni diverse" ma capaci di mette in crisa un sistema, hè ricurdatu da Valentina Conte chì, in La Repubblica di u 21 d'aostu, in un articulu nantu à e pensioni, rammenta e cunsiderazioni da quale a Cummissione. iniziu di i 12 esperti di u CNEL, cumpresu l'espertu Giuliano Cazzola, incaricatu da u presidente Renato Brunetta di pruduce un rapportu à u Guvernu nantu à e pensioni, forse in vista di una pussibule riforma capace di dà stabilità è una guaranzia di stabilità à u nostru sistema di pensioni. In fatti, trà u sbilanciamentu chì si registra trà a forza di travagliu attiva, chjamata à sustene u nostru sistema di pensioni chì hè ancu cundizionatu da un calatu demugraficu chì pare imparable è u numeru di prestazioni chì hè invece destinatu à superà u numeru di i travagliadori in u paese. futuri, i bilanci di l'INPS sò in riscu è, hè a Quota 100 di Salvini è l'altri quotes vulsutu in derogazione di a Legge Fornero chì finiscinu in u dock, tantu chì Giuliano Cazzola hà dichjaratu in u stessu ghjurnale chì a stagione di quota. hè « mortu è intarratu » è, dopu à un’ispezione più attenta, l’articulu di Valentina Conte ci ramenta ancu di cumu chì « i Quotes sò digià custatu 40 miliardi in 5 anni è anu pisatu u bilanciu publicu da 4 decimi di un puntu di PIB annu ».

Sè tandu à stu "ballast" dettatu da l'estemporane "Quotas" (ma quanti ballasts avemu in Italia ?) aghjunghje altri effetti, trà tutti quelli di u Superbonus Giallu-Verde chì a spesa hè andata fora di cuntrollu per parechje ragioni. , Pudemu solu sprime u Avemu applaud u desideriu di una rivista di spesa fiscale cum'è pruposta da u presidente Marco Osnato in i so dichjarazioni attuale.

Qu'il soit clair, toutefois, que les dépenses fiscales ne doivent pas être considérées comme des « déchets jetables », mais bien qu'elles soient bien planifiées et calibrées, elles deviennent l'un des piliers fondamentaux à l'appui du « État welfare » et, plus généralement, aussi de tous les quelle categurie produttive à quale hè ghjustu destinatu.

A so riprogrammazione, à u nostru parè, duverà necessariamente ancu cercà l'equilibriu ghjustu trà l'effetti suciali pusitivi per e categurie più fragili è i veri motivi fiscali è, ripensendu u sistema di bonus, cum'è l'Osservatoriu Permanente di a Disabilità, ci pigliemu a libertà. di suggerenu chì vultà u nostru sguardu primuramente versu e famiglie numerose è à pocu pressu, versu e ghjinirazioni più ghjovani, incuragisce è sustene l'assistenza à l'anziani non autosufficienti, à e persone cù disabilità è i so caregivers di famiglia, facilità a cunciliazione trà a vita di famiglia è u travagliu.

Si tratta di e categurie « fragili » chì anu bisognu di sentenu fermamente à fiancu à elli, a prisenza è u « sustegnu cunfortu di u Statu » ancu, ma micca solu, per via di spese fiscali ripensate in vista di a sustenibilità è sempre più suciali.

È tandu, s’è no guardemu à e categurie più fragili trà quelli citati sopra, anziani non autosufficienti è persone cù disabilità, pudemu pruvà à listà, almenu in sintesi, e spese fiscali chì impactanu direttamente a so vita.

Trà i 625 spese fiscali attualmente "fora di sacchetta", parechji sò quelli destinati à a disabilità. Frà questi, hè necessariu di distinguishà trà e misure chì riducenu direttamente l'impositu dovutu in u casu di disabilità, e misure chì riducenu l'impositu dovutu in u casu di l'incapacità per via di a riduzzione di u valore di l'ISEE, chì afecta ancu u dirittu à i sussidi. et d'autres prestations, où prévu, sur la base de cet indicateur (les prestations sociales ou de sécurité sociale prévues pour l'invalidité sont exclues de l'ISEE et que leur valeur soit réduite grâce à l'échelle d'équivalence considérée dans le calcul qui s'augmente lorsqu'il y a des invalides). persone) è infine e misure d’incentivazione di sustegnu à u settore chì furnisce servizii di assistenza (per esempiu, quelli destinati à l’urganismi suciali, à a prumuzione suciale, à l’attività umanitaria, à l’urganisazione senza prufittu, etc.).

Ci sò dunque 24 misure relative à e prime duie categurie citate sopra, ancu s'è alcune d'elle anu righjuntu u so limitu di spesa o anu dapoi longu u so ciculu di vita (trà tutte ricurdate u creditu fiscale, in u limitu massimu generale di 1,5 milioni). euro per l'annu 2022, chì era destinatu à e spese fattu per l'usu di l'attività fisica adattata) o altre spese chì sò finite o finiranu in u 2025, ma chì i so effetti si cuntinueghjanu in tuttu u triennale 2024-2026, mentre chì altri ùn ponu micca sempre. même être quantifiés grâce à l'impact qu'ils produisent en termes de revenus moindres, comme l'exonération de l'IRPEF de l'Indemnité d'inclusion, en tant que mesure nationale de lutte contre la pauvreté, la fragilité et l'exclusion sociale des groupes vulnérables qui varie en fonction de l'ISEE et du handicap. . Queste misure pisanu in generale nantu à u debitu publicu, in u triennale 2024-2026, finu à 44.107,4 milioni d'euros è di questi 17 sò destinati à e persone fisiche per una quantità prevista di deduzioni pari à 41.911,6 milioni d'euros, u restu chì ammontu à una previsione di spesa di 2195,5 milioni d'euros, sò invece destinati à una pluralità di sughjetti, micca necessariamente persone fisiche.

Tuttavia, queste spese, chì rapprisentanu u 42 per centu di i circa 105 miliardi d'euros di spesa fiscale tutale, ùn sò micca da esse intesa cum'è improduttive, ma cum'è spese necessariamente sopportate da a cumunità perchè sò destinate à dà corpu è sustanza à u dettatu custituziunale chì prevede. per diverse garanzie per l'anziani non autosufficienti è i disabili, per assicurà i so diritti fundamentali è l'assistenza adatta.

In questu sensu, pare chjaru chì ùn hè micca solu necessariu di mantene a spesa fiscale cum'è brevemente indicata sopra à a basa di i dati fiscali dispunibuli, ma ancu cum'è desiderabile, una raziunalisazione più precisa destinata ancu à aumentà u so valore, ove strettamente necessariu, per dà più corpu è sustanza à e disposizioni custituziunali.

Questu puderia esse u tempu ghjusta per fà u sistema di spesa fiscale sicura rendendulu più efficiente. E cundizioni parenu esse quì.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/sanita/ripensare-la-tax-expenditure-per-i-piu-fragili-e-per-le-persone-con-disabilita/ u Thu, 22 Aug 2024 14:51:54 +0000.