Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

I ghjurnali, l’editori è u casu di u Washington Post di Bezos

I ghjurnali, l'editori è u casu di u Washington Post di Bezos

Pò un ghjurnalistu inglese affettatu da u scandalu di e fonti arrubati dirige un ghjurnale americanu ? A quistione ùn nasce micca da un festival d'estate inattivu o una altra cunferenza, ma da a prima pagina di u Washington Post, u ghjurnale di quale Robert Winnett hè previstu di piglià a redazzione in pochi mesi. Quattru ghjurnalisti scrivenu nant'à u so ghjurnale cum'è s'elli ùn anu travagliatu quì : una lezziò d'etica per a stampa taliana ? U cummentariu di Gregory Alegi

Il Fatto Quotidiano investiga e relazioni trà u so direttore è a Russia ? Impussibule. Il Messaggero pubblicà una inchiesta nantu à i motivi per chì u pruprietariu Caltagirone hà licenziatu u direttore Alessandro Barbano ? Impensable. Agi spiega i motivi di u votu di sfiducia in a direttrice Rita Lofano ? Ùn scherzamu micca. In i Stati Uniti, però, succede chì u Washington Post mette un longu articulu in a so prima pagina nantu à l'implicazione di u futuru direttore in l'usu di materiali ottenuti illecitamente quandu hà travagliatu in Inghilterra. A quistione, inespressa ma assai chjara, hè se u modu di travagliu britannicu hè cumpatibile cù l'etica di u ghjurnalismu americanu.

A battaglia principia in nuvembre 2023 quandu l'editore di u Post – vale à dì Jeff Bezos, u pruprietariu di Amazon – nomina CEO Will Lewis, un ex ghjurnalistu inglese chì si trasfirìu à ruoli manageriali in u gruppu News International di Rupert Murdoch in u 2010, à mezu à u crisa per u scandalu di intercettazioni VIP chì hà purtatu à a chjusa di u tabloid News of the World . Bezos l'hà ricrutatu da Dow Jones, una altra cumpagnia di Murdoch, chì, trà altre cose, publica u Wall Street Journal .

In uni pochi di mesi, Lewis era in forte cuntrastu cù Sally Buzbee, a prima donna chì dirige u Post , reclutata solu dui anni prima. À u centru di u scontru, un intricatu di ragiuni, chì varieghja da a riurganizazione editoriale chì l'avaria cunfinata à e social media è à u ghjurnalismu di utilità publica à a decisione di pubblicà un articulu annantu à l'implicazione di Lewis in u prucessu in corso in Londra. Buzbee publica in ogni modu, è abbanduneghja u ghjurnale u 2 di ghjugnu. A storia hè revelata trè ghjorni dopu da u New York Times .

À Lewis, a dimissioni pare una excelente opportunità per mette un altru inglese à u capu di u Post , Robert Winnett, subeditore di u Daily Telegraph , chì a so pusizioni cunservatore hè in cuntrastu apertu cù a tradizione liberale di u Post . L'intenzione hè di mudernizà u Post , chì dopu avè crisciutu assai in i primi anni sottu Bezos hè avà avutu una crisa in u lettore è u turnover.

U 15 di ghjugnu, da Londra, u Times hà publicatu un altru scoop: "Si dice chì in Gran Bretagna l'editore è u prossimu editore di u Washington Post anu utilizatu dati arrubati". Scrivendu nantu à a basa di interviste cù Peter Koenig, l'anzianu cullega di Winnett à u Sunday Times , pubblicò interviste cù l'anzianu investigatore privatu John Ford è riferimentu incruciatu cù articuli publicati, u Times descrive un ambiente ghjurnalisticu in quale era pratica cumuni per ottene scoops da paghendu e fonti è fintendu d'esse altri ( blagging , in slang inglese). "A so ambizione hà annullatu a so etica," Koenig dici di Winnett à u New York Times , chì in parechji punti chì u Sunday Times hà pagatu à Ford "per ottene materiale subreptitiously", ancu s'ellu ùn hè micca illegale da ogni striscia di l'imaginazione. Da quì a spinta: "Questu violerebbe i codici etici di u Post è a maiò parte di i media americani". In altre parolle, u ghjurnalismu d'investigazione hè una bona cosa sempre chì rispettu l'etica.

È hè à questu puntu chì u Washington Post mette quattru ghjurnalisti, cumprese dui vincitori di u Premiu Pulitzer, è dui circadori nantu à u casu Winnett. In u so locu, un ghjurnale talianu averia prubabilmente ignoratu l'affare o averia publicatu una negazione puliticu-arretrata mordace, in u filu di "ci volenu saltà perchè temenu ch'e aghju da parte di Trump" o "truvà mi u spia cusì u licenziaraghju ". Travagliendu da Londra (ùn hè micca chjaru se per evitari l'interferenza o perchè e tracce di u stilu di Lewis-Winnett abbundanu), u squadra di Post hà pruduciutu invece un articulu di più di 18 000 caratteri, ancu ricuperendu i bozze di u libru infinitu di u latru sicretu. E, luntanu da assolve u futuru squadra di gestione, u Post cunfirma l'accusazioni fatte da u Times , cù quale hè in cumpetizione da i ghjorni di Watergate. Nimu ùn dumanda à l'inglesi di retrocede, ma a reputazione di u novu direttore hè dannata prima ch'ellu sia ancu in carica.

Hè troppu prestu per dì cumu finirà. Fighjendu da l'Italia, ci sò digià trè cose chì sorprendenu. U primu hè l'impegnu di i ghjurnalisti per andà oltre ciò chì hè digià cunnisciutu, aghjunghjendu fonti inedite chì in elli stessi facenu a notizia di l'articulu – in corta, senza zuppa calda o riassuntu di u cuncurrente. U sicondu hè chì ùn ci hè micca sfarenza trà u ghjurnale di l'"editore puro" è quellu di l'editore cù altri interessi. Stesse regule, stessi standard di qualità, listessu rispettu per u lettore. U terzu, forse u più impurtante, hè a manera chì u Post parla di sè stessu: in a terza persona, cù l'arnesi s'applica à ogni altra storia. Per scrive l'articulu, i ghjurnalisti anu mandatu à u so CEO "una lista di dumande dettagliate, cumprese nantu à a fonte di l'infurmazioni per l'articuli 2004". Per mezu di un portavoce di Post , i quattru scrivenu: "Lewis hà rifiutatu di risponde". Cum'è s'ellu ùn era micca u so editore, cù u putere di licenziali, soprattuttu cù a ristrutturazione in corso.

Per parafrasà i Rumani, "Lewis hè u mo capu, ma a verità hè più".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/i-giornali-i-direttori-e-il-caso-del-washington-post-di-bezos/ u Mon, 17 Jun 2024 13:11:21 +0000.