Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Bastaranu l’Olimpiadi di u 2024 per trasfurmà a periferia di Parigi ?

Bastaranu l'Olimpiadi di u 2024 per trasfurmà a periferia di Parigi ?

L'Olimpiadi di u 2024 sò visti da l'amministratori lucali cum'è un acceleratore per a rivitalizazione di e periferie induve si feranu certi cumpetizioni. Ma micca tutti sò cunvinti. L'articulu di l'Economistu

In una antica fabbrica di pianoforte in u suburbiu di u nordu di Parigi di Saint-Denis, una torre di 40 piani hè stata trasfurmata in un hotel di lussu scintillante cù un bar in u tettu. À pochi passi, longu à a Senna, i sviluppatori compie un vastu novu "ecoquartiere" d'appartamenti, allineatu cù arburi è lampari fatti da scaffolding riciclati. Questi alloghji ospiteranu brevemente circa 10 500 atleti durante l'Olimpiadi di Parigi, chì si svolgeranu da u 26 di lugliu à l'11 d'aostu.

À traversu a ferrovia, in un terrenu chì una volta allughjava un gasworks, i travagliadori mettenu i tocchi finali à un novu centru acquaticu sottu à una struttura di legnu curvatu dolce di pinu francese è finlandese.

Sti sviluppi sò parti di un tentativu di i urbanisti francesi di utilizà l'Olimpiadi per rinviviscia Seine-Saint-Denis, una banlieue chì abbraccia i margini sittintriunali è orientali di Parigi. Duranti i Ghjochi, parechji avvenimenti sportivi saranu in u centru storicu di a cità, cumpresu u beach volley sottu a Torre Eiffel. Ma alcuni di i più prestigiosi, cum'è l'atletica à u Stade de France, si terrà in Seine-Saint-Denis. Inoltre, l'Olimpiadi sò parti di una ripensazione maiò di a cità di Parigi è u so sistema di trasportu, chì cù u tempu puderia cambià radicalmente a geugrafia di a capitale – scrive l' Economist .

U CENTRU DI PARIGI VS A BANLIEUE

Cum'è parechje di e cità antiche d'Europa, u centru storicu di Parigi, cù i so viaghji arburi è e piste ciclabili, hè circundatu di miseria, grattacieli è terreni industriali contaminati. Parighji, delimitatu da u so pruibitivu périphérique , una strada circundante à quattru corsie, hè particularmente isolata. In u centru cobbled di a capitale, i pianificatori urbani entusiasmu nantu à a "città di 15 minuti", induve u travagliu, i caffè, i cinemas è i panifici si trovanu à poca distanza a piedi o in bicicletta. In i banlieues chì circundanu Parigi, a sola stazione dura spessu più longu per ghjunghje, s'ellu ci hè unu.

Circa 1,7 milioni di persone di diverse lingue è religioni affluiscenu in Seine-Saint-Denis, induve i grattacieli sò stati custruiti in l'anni 1960 è 1970 in parte per allughjà i travagliadori industriali recrutati da l'Africa di u Nordu è e so famiglie. U tassu di miseria hè di 28%, quasi u doppiu di quellu di Parigi. Quasi un quartu di e famiglie sò custituiti da un genitore unicu. À dece anni, dice Quentin Gesell di a Métropole du Grand Paris, un corpu amministrativu regiunale, a mità di i zitelli in Seine-Saint-Denis oghje ùn ponu natà.

E diverse autorità di u Grand Paris [una metropole chì include a cumuna di Parigi è 130 altre cità vicine, ndr ] speranu avà chì l'Olimpiadi ponu cuntribuisce à rinviviscia a furtuna di sta zona è à cambià a percepzioni di a periferia sittintriunali di a capitale. . A scala di l'investimenti, parechji di i quali sò ritardati è ùn saranu micca pronti finu à a fine di a dicada, hè stupente.

Sutta un pianu elaburatu per a prima volta in u 2007, i tunnelli sò sempre scavati per creà un anellu gigante di 200 km di novi linee di metro senza cunduttore è 68 stazioni novi, cunnisciutu cum'è Grand Paris Express. Una volta finitu, u prugettu radduppiarà a rete di Metro di Parigi esistente. Ma sopratuttu, invece di trasportà l'abitanti di i banlieues solu in u centru è fora di u centru, cunnetta ancu e periferie l'una cù l'altru è l'aeroporti di a cità, tuttu per un costu di circa 42 miliardi d'euros (45 miliardi di dollari).

L'OPPORTUNITÀ DI L'OLIMPICHE

L'idea, dice Marie Barsacq, capu di a pianificazione di l'eredità olimpica, hè chì i ghjochi lascianu strutture è trasporti per a zona, è ancu di creà impieghi è di rinfurzà e cumpetenze. Seine-Saint-Denis, chì hà attualmente u menu piscine per capita in Francia, riceverà micca solu u novu centru aquaticu, ma ancu più di una decina di piscine publica novi o rinnuvate. U persunale necessariu per preparà è serve 13 milioni di pranzi in u paese di l'atleti serà assuciatu in u locu. In una zona cù un disimpiegu di ghjuventù altu, a speranza hè chì questi impieghi di corta durazione offrenu una strada per un impiegu più stabile.

Karim Bouamrane, merre sucialistu di Saint-Ouen, vede l'Olimpiadi cum'è un acceleratore per a rivitalizazione di a zona. I prughjetti digià in corso anu ricivutu un impulso è l'installazione sportiva sò state rinnuvate. Ellu vede i novi ligami di trasportu cum'è cruciali, chì farà di Saint-Ouen unu di i centri più cunnessi in a periferia parigina. Tesla di Elon Musk, un fabricatore di vitture elettriche, hà sceltu Saint-Ouen per a so nova sede francese. Tony Parker, un anzianu ghjucadore di basket prufessiunale franco-americanu, hè vicinu à apre una nova accademia di sport in questa cità. "Prima, quand'è tù venia à Saint-Ouen era perchè ùn avia micca scelta", dice Bouamrane, "avà hè una scelta".

A lezziò da altre cità europee chì anu sperimentatu cù prughjetti simili, cum'è Stratford in Londra o HafenCity in Amburgo, hè chì e novi cunnessione è infrastruttura ponu veramente aiutà à rivitalizza i quartieri una volta trascurati è à attrae sviluppatori privati. Ma ci vole tempu è enormi investimenti publichi iniziali. Post-crisi, i sviluppi basati in l'uffiziu sò particularmente fragili. I prughjetti di vanità stravaganti, pocu adattati ponu lascià un munzeddu di debitu è ​​pocu più. A Francia certamente ama i grandi prughjetti. Ma Parigi hà evitatu cù cura di custruisce assai novi impianti sportivi, cuncentrandu l'avvenimenti principarmenti nantu à quelli esistenti, per evità u destinu di altre cità ospitanti cum'è Atene. In questu casu, i stadii Hellinikon sò stati abbandunati per anni.

U STIGMA DI A BANLIUE

Per i lochi cum'è Saint-Ouen, chì sò appena oltre a strada di u circondu, e probabilità di tali investimenti sò prubabilmente più grande di quelli in periferia. Tuttavia, a sfida di colma u distaccu trà Parigi è i so suburbii hè spaventosa. A vendita anticipata di appartamenti in u paese di l'atleti ùn hè micca andata bè cum'è s'aspittava. Parechji parigini raramente, se mai, avventuranu in i suburbii. I lucali sentenu u so indirizzu, è u codice di u dipartimentu 93, li stigmatiza. "Avemu veramente luttatu cù u 93", dice una donna fora di a boulangerie in Saint-Ouen; "Appena parlemu di 93, ùn hè micca bè". U sindaco Bouamrane sottolinea chì "etimologicamente a parola banlieue significa "locu di i marginali". Hè u locu induve ùn ci piace micca ".

Davanti à a stazione di metro Saint-Denis Pleyel guasi finita, una adulescente assittata cù i so amichi nantu à un bancu pensa chì u quartiere ùn cambierà assai : « Ci sarà sempre a droga, l'alcolu, i trafficanti, i trafficanti è tuttu u restu. Un ghjovanu chì si stende cù l'amichi vicinu à a tenda di kebab turca si ride di l'idea di utilizà a piscina dopu: "Ùn simu micca zitelli!" Ma altri in u so gruppu mostranu ottimisimu inespettatu. "Ci sarà un prima è un dopu per Saint-Denis", dichjara un vint'anni: "Dopu à i partiti, Saint-Denis sarà super bellu".

(Extrait de la revue de presse étrangère éditée par eprcomunicazione )


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/basteranno-le-olimpiadi-2024-per-trasformare-le-banlieue-di-parigi/ u Sat, 06 Apr 2024 05:29:20 +0000.