Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè l’armata americana riduce a tensione di guerra cù a Cina

Perchè l'armata americana riduce a tensione di guerra cù a Cina

Ciò chì u General Charles Brown, Capu di i Joint Chiefs of Staff di i Stati Uniti, hà dettu nantu à e tensioni militari cù a Cina. L'analisi di Andrea Muratore, analista di u Centru Italianu di Strategia è Intelligenza

Una postura prudente contr'à l'idea di l'inevitabbilità di a guerra. U generale Charles Brown, presidente di i Capi di Staff Congiunti, hà parlatu chjaramente in Tokyo u 10 di nuvembre nantu à l'idea di cunflittu trà i Stati Uniti è a Cina per Taiwan : "Pensu chì [presidente cinese] Xi Jinping ùn vole micca piglià veramente. Taiwan per forza. Pruvarà à aduprà altre manere di fà ", disse chjaramente.

Brown hà indicatu a capacità navale ridotta di a Cina, l'absenza di una vera forza di sbarcu per l'attaccu à Taiwan è a prisenza di potenziali alleati per Taiwan micca solu in i Stati Uniti, ma ancu trà altri paesi di a regione cum'è un deterrent sistemicu per qualsiasi ipotesi d'attaccu. Di sicuru, per Brown China resta un attore chì esercita "pressione diplomatica, ecunomica è ancu militare" nant'à Taiwan, ma questu ùn significa micca chì si prepara una guerra.

BROWN MANDA UN TABELLA PER BIDEN ?

E parolle di Brown mostranu a divisione cumplessa chì esiste in u pensamentu strategicu di i Stati Uniti. In u passatu, Ghjuvanni Aquilino, ammiragliu à u capu di a flotta di i Stati Uniti in u Pacificu, hà dichjaratu ch'ellu credeva chì una pussibuli minaccia diretta cinese à Taiwan era imminenti, ripetendu e parolle di u so predecessore Philip Davidson. È ancu l'intelligenza di i Stati Uniti "tzarina", Avril Haines, hà dichjaratu chì l'azzione di Pechino in Taiwan hè pussibule da u 2030.

Brown manda à Joe Biden un impulso in questu fronte? U presidente di i Stati Uniti è u capu cinese Xi Jinping sò previsti di riunione à u foru di a Cooperazione Economica Asia-Pacificu (APEC) in San Francisco a settimana prossima è sta riunione, a seconda da l'elezzione di l'anzianu diputatu di Obama à a Casa Bianca, hà da scopu. per gestisce diversi dossiers. Washington è Pechino certamente ùn anu micca retrocede nantu à a sfida all-out in a tecnulugia fatta di sanzioni mutuali è screening di investimenti in tecnulugia, chips è intelligenza artificiale. A primazia ecunomica di u futuru vicinu serà in ghjocu in questi settori è a stoppa di Pechino à l'esportazioni di grafite implica una "militarizazione" di e pulitiche cummerciale chì certamenti ùn và micca in a direzzione di a distensione US-Cina.

CONCURRENZA ECONOMICA È CONFLITTU MILITARI

Ma un cunflittu ecunomicu è cummerciale ùn presuppone micca necessariamente un cunflittu militare à u stessu tempu. A Cina sperimenta una dinamica interna cumplessa in u fronte ecunomicu è deve ripiglià una strada piena di sviluppu; Washington aspetta u votu di u 2024 in u quale Biden stessu ghjoca per a ricunfermazione in a Casa Bianca contr'à u Partitu Republicanu aggressivu in quale Donald Trump hà da scopu di vendetta. Ma finu à a data, e forze armate di i Stati Uniti parenu avè internalizatu chì a Cina pò esse cuntenuta è contruta senza necessariamente alzà u tonu. A priurità hè di rinfurzà e capacità di difesa di Taiwan è dunque a so dissuasione inseme à quelli di attori cum'è l'Ucraina (contr'à a Russia) è Israele (contr'à l'Iran), senza i toni apocalittici chì si sentenu troppu spessu in u Cungressu, in particulare in Pechino. L'attivismu di u deputatu republicanu Mike Gallagher, capu di un cumitatu ad hoc in u Partitu Cumunista Cinese, scontra cù e parolle di i generali stella di l'America. Chì fughje ogni pretesa millenaria.

Brown ripete solu ciò chì u so predecessore Mark Milley avia dettu parechje volte: in marzu, u generale Milley, sempre in carica, hà avvistatu contru a retorica "surriscaldata" crescente di una guerra imminente di i Stati Uniti cù a Cina, è hà dettu ch'ellu dubitava di e probabilità di a China di cunquistà Taiwan. Milley, ricurdemu, hà chjamatu i so omologhi chinesi in ghjennaghju 2021 per rassicurà Pechino chì i Stati Uniti sò stati stabili dopu l'elezzioni di u 2020 è chì a fine di l'era di Trump ùn porta micca azioni offensive contr'à elli per distractà l'opinione publica da l'avvenimenti. nantu à u Capitol Hill.

U MILITARI US VOLE REDUCE RISCHI CU CINA

L'armata americana vole riduce i risichi di un cunflittu ingovernable cù Pechino. È de-risk hè a parola d'ordine chì hè statu ancu prumuvutu nantu à a Cina da una grande ex forze armate di i Stati Uniti, u generale David Petraeus, chì, parlendu in un avvenimentu di u Journal of Commerce in February, l'hà capitu in u so doppiu rolu di ex cumandante. di e truppe americane in Iraq è Afganistan (cum'è direttore di a CIA) è attuale cumpagnu di u giant finanziariu KKR: de-risking pò esse capitu sia in u sensu di riduzzione di a minaccia cinese à l'ecunumia americana in settori strategichi, dunque. in una chjave cumpetitiva, è in u sensu diplomaticu è militare, cù a ricustruzzione di quelli spazii di dialogu è di cunfrontu trà superputenze chì sò fundamintali à canalizà a cumpetitività nant'à piste cunnisciute.

Rivalità ? Iè… ma cù e regule! Veramente custruendu quellu bipolarismu chì per ora hè solu potenzalmentu trà l'USA è a Cina chì passa per almenu a legittimazione formale di a contraparte cum'è un attore maiò cù ambizioni pulitiche. Chì pò esse ovviamente cuntrastatu è cuntenutu, ma in a cunniscenza di a logica di a pulitica di u putere è u realisimu. Un realismu "à la Kissinger" chì oghje solu dice chì a Cina ùn hà micca u putere di invadisce Taiwan. È l'attenuazione di e fiamme di u cunflittu pò solu restringe i spazii di dialogu chì deve esse gestitu à tutti i costi.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/militari-americani-guerra-usa-cina/ u Sun, 12 Nov 2023 06:58:03 +0000.