Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu è perchè Intesa Sanpaolo è Unicredit snobbenu l’impositu nantu à i profitti extra di i banche

Cumu è perchè Intesa Sanpaolo è Unicredit snobbenu l'impositu nantu à i profitti extra di i banche

Tassa nantu à i profitti extra di e banche : ciò chì Intesa Sanpaolo è Unicredit anu decisu. Commentaire de Giuseppe Liturri

Era a settimana di l'annunzii di i risultati ecunomichi, aghjurnati à u terzu trimestre, di i dui più grandi banche in u paese, Unicredit è Intesa Sanpaolo.

Des chiffres émouvants qui ont ravi les actionnaires mais qui auront suscité plus de quelques mécontentements entre Palazzo Chigi et via XX Settembre.

In fatti, i dui banche sò stati ancu "furzati" à revelà l'ammontu di l'impositu detta nantu à i profitti extra chì u Statu puderia avè incolpatu, se e stesse banche ùn avianu micca avutu u dirittu di attribuisce una somma pari à 2,5 volte u " teorica "quantità di quella imposta.

Ciò chì i direttori facianu subitu – s'ellu ùn l'avianu fattu, avarianu dannu à i so rispettivi banche, cù una rispunsabilità relativa davanti à l'azionisti – sfruttendu quella opzione è facendu sapè chì 1,2 miliardi (circa 800 milioni Intesa Sanpaolo è circa 400 Unicredit) ùn ghjunghje mai in i casse di u Tesoru. Per quelli casse, hè solu una piccula cunsulazione chì nisuna previsione d'ingrossu era stata prudentemente inclusa in i conti (quale sà perchè…) è dunque ùn serà micca creatu un burato.

In fatti, quella regula hà servitu solu à furzà i banche à attribuisce una parte di u prufittu di u 2023 à riserve, piuttostu chè di distribuisce à l'azzionisti.Una obbligazione chì ùn hà micca avutu una efficacità concreta, postu chì u flussu di prufitti prumetti di esse cusì copioso per esse. suffisante à la fois pour le plan de distribution de dividendes déjà envisagé et pour l'affectation à la réserve requise par la loi, comme condition de non-paiement de l'impôt.

Ma per ottene stu scopu, ci hè digià a Supervisione di u BCE chì ogni annu emette " raccomandazioni " piuttostu specifiche in materia. Ricurdativi solu di e pruibizioni di distribuzione imposte finu à settembre 2021. Allora a regula di u guvernu ùn hà micca aiutu ancu cù questu.

À questu puntu, si pò imaginà a vergogna per i gestori di cumunicazione di i banche in l'annunziu di prufitti record è "non-tax" chì puderia esse solu "impagatu". Inoltre, precisamente in i ghjorni chì u guvernu in a lege di u bilanciu scraping the bottom of the canna, tagliendu, per esempiu, a rivalutazione di e pensioni, per truvà qualchì cambiamentu per attribuisce à i gruppi suciali più debuli.

È quì, ci vole veramente à felicità u duttore Stefano Lucchini, influente direttore di relazioni istituzionali è cumunicazioni in Intesa Sanpaolo. Riiscìu à ombra (ma ancu terzu…) l'enormità di u fattu chì, legittimamenti, a banca ùn paga più di 800 milioni à u Statu, cù una offensiva mediatica nantu à dui fronti, apertu in uni pochi d'ore di l'altru. .

A mossa à tempu à a publicazione di e dati nantu à i profitti è i tassi hè stata l'annunziu di un prugramma di spesa in favore di " temi suciali è contr'à inuguaglianze " per 1,5 miliardi finu à u 2027, accumpagnatu da una descrizzione di l'intervenzioni è u rolu istituziunale. rolu di a banca in l'esfera suciale, ripresa ghjovi in ​​Brescia in una cunferenza speciale.

Dopu à solu 24 ore, hè ghjuntu u sicondu colpu efficace. Intesa Sanpaolo hà annunziatu chì si moverà in modu indipindenti è in anticipu di e negoziazioni sindacali in corso è chì da questu trimestre cuncederà un aumentu mediu di 435 euro à i so impiegati. Un fattu senza precedente in a storia di e relazioni cooperative di creditu.

Carlo Messina, CEO di Intesa Sanpaolo, ùn hà micca mancatu di sottolineare u rolu di a banca cum'è " l'istituzione principale in Italia chì si tratta di cumbatte inuguaglianze è intervenzioni suciali ", invitandu " à ùn banalizza micca quandu si parla di sughjetti chì sò di l'istituzioni". (Quellu chì hà l'arechje à sente, ch'ellu sente, soprattuttu in Palazzo Chigi è i so circondi).

Tuttu bellu bellu, avissi dettu Bruno Pizzul. Un'operazione chì deve esse un studiu di casu in i migliori scole di cumunicazione. Un "spin" perfettu.

L'imprese cummirciali (sughjetti di dirittu privatu) devenu esse rispunsevuli di a pruduzzione di "beni publichi", cum'è u benestà di i citadini è a riduzzione di l'ineguaglianze, chì sò ancu beni tutelati da a custituzione ? Per quelli beni ci hè u Statu, chì agisce cù istituzioni demucraticamenti eletti chì perseguenu l'interessu publicu cum'è u solu scopu istituziunale è chì finanzia quelle iniziative cù i tassi pagati da i citadini (cumpresi i banche) è aduprendu u risparmiu privatu cù l'emissione di titoli publichi. Ariamu preferitu à vede quelli 800 milioni incolti è spesi da u Statu, ancu cù tutte l’inefficienze (mitulogiche), ma cù e salvaguardi nurmali di a trasparenza è di u cuntrollu di una demucrazia parlamentaria rapprisentativa. Preferimu chì e banche facianu… banche, intermediendu l'economie è l'investimenti finanziarii è esse rispunsevuli di i so azionisti è ùn s'assumiglia mancu remotamente à un Statu in un Statu. Quelli chì devenu esse rispunsevuli di tutti i citadini è chì sò stati esaminati per elezzione regulare anu da trattà cù inuguaglianze, è i banche anu da pensà à u ROE.

Qualchissia s'arricorda più di i 1,2 miliardi di tasse chì u Statu si ricusava di ricusà da e duie banche prime di u paese, chì in altri tempi avarianu duminatu in prima pagina di i ghjurnali ? Chapeau à u duttore Lucchini.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/come-e-perche-intesa-sanpaolo-e-unicredit-hanno-snobbato-la-tassa-sugli-extraprofitti-delle-banche/ u Sun, 29 Oct 2023 06:49:02 +0000.