Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi cuntaraghju di e sorprese in l’elezzioni presidenziale in Argentina

Vi cuntaraghju di e sorprese in l'elezzioni presidenziale in Argentina

Elezzione presidenziale in Argentina : u candidatu peronista Sergio Massa è l'anarcu-liberale Javier Milei vanu à u votu. Un’analisi approfondita di Livio Zanotti, autore di Ildiavolononmuoremai

A realità, dunque, s’hè rivelata assai menu surprenante chè ciò chì i sondaghji è i timore di u peghju l’avianu dipintu, l’analisi sociopulitica più realistica chè l’enfasi eletturale chì à a vigilia attribuia a pussibilità di trionfo à l’estrema diritta. Questu hè ciò chì i sondaghji mostranu à a verificazione di u primu cunfrontu per a Presidenza di a Republica, parte di u Cungressu è di i guverni regiunale impurtanti, chì hè accadutu in modu ordinatu ieri in Argentina cù una participazione più altu ch'è in u passatu, quasi 78. % di i 35 milioni di votanti. U fenomenu di l'anarco-liberalismu disruptivu di Javier Milei, vincitore inespettatu in e primarie di u 14 d'Aostu è prutagunista di tutta a campagna elettorale da quellu mumentu, si ferma à 30 per centu.

RISULTATI ELEZIONI

Ùn solu stà luntanu da a maiurità assoluta necessaria per vince; ma contr'à e previsioni hè statu superatu è abbandunatu da u candidatu peronista Sergio Massa, chì era u più vutatu eri cù 36,7%. In terzu postu era l'esponente di a diritta tradiziunale, Patricia Bullrich, 23,8%, chì hè stata seconda in primarie. A ricuperazione di u ministru di l'economia premia a tenacità di u so impegnu persunale. Ciò chì hà permessu – essenzialmente – era quantunque a riafirmazione assai forte è luntanu da l'evidente di u guvernatore uscente di a manca peronista, Axel Kicillov, in a pruvincia chjave di Buenos Aires, cù 44,9%. Era un novu ottobre di i descamisados , dicenu avà i sustenidori di a cuntruversa Cristina Kirchner chì hè u so capu .

A SECONDA TURNA U 19 NOVEMBRE

In ogni casu, u 19 di nuvembre deciderà a seconda volta, in quale u ballò trà Massa è Milei serà feroce, finu à l'ultimu scrutiniu. Siccomu a simplicità somma di i voti di u candidatu cunservatore Bullrich cù quelli di Milei purtaria l'ultime à a Casa Rosada. Ma a pulitica ùn coincide micca cù l'aritmetica, invece seguita una logica distinta chì in questu casu puderia purtà à u risultatu oppostu. A battaglia battuta cù l'assi finu à eri diventa un duellu di foil oghje. Per i dui sfidanti si tratta di cunquistà un elettore eterogeneu cum'è quellu chì hà vutatu per Bullrich, custituitu da adessi di l'antica Unione Civica Radicale, à u turnu divisu trà i sucialmucrati è i cunsirvaturi muderati, è dinò a diritta tradiziunale.

Dopu ci sò i più di 3 milioni di votanti di u Peronisimu di manca è di diritta non-Peronista, micca fàciule à identificà in i so umore circustanziali è ancu menu di mette inseme. Tuttavia, a prufundità di a so ànima, cum'è quella di una parte di u cunservaturismu tradiziunale argentina, ùn sò micca stranieri à i valori di u sistema demucraticu. Et bien qu'ils se méfient profondément du populisme péroniste, l'extrémisme culturel et politique déchaîné de Milei les rend certainement anxieux. Moltu più di u statisimu di Sergio Massa, apertu à privatizzazioni mirati è in ogni casu è sempre apertu à a negoziazione. Tant’è chì a so campagna elettorale hè stata carattarizata da a denuncia di l’estrema vulnerabilità di u mudellu ecunomicu.

I NUMERI DI A CRISI ECONOMICA DI ARGENTINA

A so drammatica crisa hè ora riassunta prontamente in duie imagine istantanee spaventose: 138 per centu di inflazione, 40 per centu di i 46 milioni d'abitanti in miseria. Ma daretu à sti dati ecunomichi, ancu s'elli anu un effettu prolongatu, ci hè un'indicazione strutturale assai più allarmante : a disindustrializazione di u sistema di pruduzzione obsolet è a caduta di u so valore aghjuntu (fenominu di dimensione subcontinentale, chì riduce u pesu di tutta l'America Latina paragunatu à l'ecunumia mundiale), è à quale in u 2023 hè aghjuntu u dannu di a siccità chì hà affettatu l'espurtazioni agriculi è a cullizzioni di munita dura. Tant’è chì ci hè a paura di un default di debitu straneru multiplicatu 4 anni fà da u guvernu di l’ex presidente Mauricio Macri.

L'economisti di a CEPAL è in parte ancu quelli di u Fondu Monetariu vedenu cun estrema preoccupazione a dollarizazione di l'ecunumia argentina annunciata da Milei. Invece, urgenu à u rinnuvamentu di l'industria per sustene u PIB è l'impieghi, è dunque l'investimenti indispensabili, grandi chì in u paese è in u subcontinente sò diminuite dapoi qualchì tempu. Questu serà u terrenu nantu à quale serà decisu u futuru vicinu di u grande paese sudamericanu (è di l'altri in a regione, ognunu cù i so tempi pulitichi-istituziunali). A qualità di u dibattitu eletturale in e settimane à vene è da dumane serà dunque decisiva. Se a so parte inevitabbile di demagogia hè cuntenuta, l'elettori puderanu vutà cun un gradu più grande di cuscenza. L'Argentina ghjoca per una bona parte di u so avvene.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/elezioni-presidenziali-argentina-ballottaggio/ u Mon, 23 Oct 2023 11:56:31 +0000.