Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

L’Assoimmobiliare di Confindustria vole cascà e case ?

L'Assoimmobiliare di Confindustria vole cascà e case ?

In chì consiste a pruposta di Confindustria Assoimmobiliare in quantu à a creazione di un mercatu di sustituzione. L'analisi approfondita di Sergio Giraldo

Ambiziosu. L'aggettivu più amatu in Bruxelles emerge cù forza in u discorsu di Ursula von der Leyen à u Parlamentu Europeu nantu à u statu di l'Unione, tenutu in l'ultimi ghjorni da u presidente di a Cummissione Europea in Strasburgu.

Questa hè a stessa "ambizione" chì ci porta à pensà chì rinnuvà micca menu di 50% di i beni immubiliarii italiani puderia piantà l'aumentu di a temperatura di a terra à un massimu di 1,5 gradi centigradu da 2050. Un libru di testu non sequitur , nantu à quale, però , insistenu a Cummissione è u Parlamentu Europeu, mentre chì u guvernu di Giorgia Meloni ùn pare micca sicuru à dì u minimu nantu à u tema.

Avà, pigliendu u mumentu di vergogna di u guvernu è a fase ancora interim, in Bruxelles, di a pruvisione EPBD (Directiva di Prestazione Energetica di l'Edifizii), ci sò quelli chì mettenu a manu è prupone suluzioni creative.

A PROPOSTA DI L'ASSOIMMOBILIARE DI "SCARTARE" E CASE

In l'ultime settimane, una pruposta di Confindustria Assoimmobiliare hè stata circulata in quantu à a creazione di un mercatu di sustituzione. Cosa hè in pratica? Questa hè una spezia di scrapping di pruprietà. In pratica, i grandi pruprietarii vendenu case novi in ​​e classi d'alta energia (A, B, C), ricevenu case è appartamenti in i classi energetichi più bassi in cambiu. Questu averia purtatu à e grande cumpagnie di gestione di a pruprietà chì investenu in rinnuvamenti è poi rivendenu e case rinnuvate. "In Europa, circa 25-30% di e case sò gestite da capitale istituzionale chì offre case di qualità. En Italie, on est juste à 5% », a déclaré il y a quelques jours Davide Albertini Petroni, président d'Assoimmobiliare, dans un entretien à MF .

Assoimmobiliare rappresenta operatori immobiliari e investitori istituzionali operanti in Italia, sia italiani che internazionali, e comprende tra i suoi membri società di gestione di patrimoni immobiliari, fondi immobiliari, società immobiliari quotate e non, primarie istituzioni bancarie, assicurazioni, società pubbliche che gestiscono grande attività immubiliare, cumpagnie di servizii immubiliarii, servizii legali è fiscali è cunsulenza immubiliare. In breve, hè una finanza applicata à i beni immubiliari.

Sicondu Albertini Petroni, u mecanismu di scambiu, chì avà hà una tassa di registrazione di 9%, deve esse facilitatu da furnisce incentivi è sustegnu statali. Saria bisognu di un partenariatu publicu-privatu, « un’operazione sistemica chì implica u guvernu, i banche è u settore immubiliare », cuncludi Albertini Petroni.

DUBBI DI A PROPOSTA

A pruposta lascia parechje dumande è dubbii aperti. A prima riserva hè nantu à u fattu chì un mekanismu simili, appena hè statu inauguratu, pruvucarà u valore di e case à scambià per sfondate è aumentà quellu di e case in i classi energetichi più altu, cù una realizazione immediata di a perdita. à u scambiu.

U sicondu dubbitu hè di u rolu di u Statu. In stu mercatu unicu integratu è assai cumpetitivu chì l'Unione Europea vuleria esse, in stu paradisu autoproclamatu di a cumpetizione, apparentemente tuttu ciò chì si faci hè di dumandà l'intervenzione statale. Forse, tandu, saria apprupriatu à dì esplicitamente chì in l'Unione Europea u Statu ùn serve micca altru scopu ch'è di assorbe in permanenza l'inefficienze di u mercatu generate da e pulitiche europee pazze è suicide. Pulitiche implementate, in più, da una manata di funzionari chì ùn rispundenu puliticamenti à nimu di ciò ch'elli facenu è trasmettenu i costi à i citadini, chì ùn anu nisuna difesa.

U terzu dubbitu riguarda a fattibilità concreta di sta pruposta è i so effetti suciali. Quale chì oghje oghje in una vechja casa in u centru di a cità, certamente micca efficienza energetica, deve spustà induve, per avè una casa "cumpliant"? Induve sò e case di a classe A ? Avemu bisognu di custruisce di novi? È induve ?

COSA HA CASA PER ITALIANI

L'Italia hè certamente sfarente da u restu di l'Europa. U fattu chì, cum'è Alberto Petroni detta currettamente, in u nostru paese solu 5% di l'assi immubiliarii sò in manu di capitale istituziunale, hà una spiegazione è un significatu culturale.

A casa face parte di u cuncettu assai enfatizatu di Made in Italy, hè a basa di u sapè fà è di u sapè fà talianu. U cuncettu di casa face parte di a cultura di a bona vita italiana, ancu prima di a so custruzzione in béton. In Italia trè quarti di e case sò di quelli chì campanu in elli. In a cultura italiana, a casa hè famiglia, hè travagliu, hè crescita, hè stabilità è i taliani chì campanu à l'esternu sanu assai bè quantu hè diversa a cultura taliana di casa.

L'idea di sradicà a ghjente da e so case per mette in manu di finanzii immubiliarii pò ancu pare una bona cosa per parechji. Ma a quistione hè ligata à l'idea basica chì tuttu hè una merce, ancu a casa, è chì a merce deve cambià a pruprietà per creà ricchezza. L'onda di u prugressu esige un omu senza radiche, volubile, un cuntinuu senza storia è senza identità, da esse pienu di cuncetti « novi » quant'è bisognu (verde). Forse ci vole à dumandassi se a nostra identità, cum'è persone, vale più o menu chè un appartamentu di classa A in periferia.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/casa-italia-assoimmobiliare/ u Fri, 06 Oct 2023 09:01:50 +0000.