Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Verità è bugie nantu à Nadef, sparghje è più

Verità è bugie nantu à Nadef, sparghje è più

Ciò chì hè dettu è ciò chì ùn hè micca dettu di Nadef è oltre. L'analisi di Giuseppe Liturri

Ùn hè micca un misteru chì in Italia è à Bruxelles ci hè un partitu trasversale chì sustene a « diffusione di forza ». Hè accadutu digià in u vaghjimu di u 2011, cù i risultati chì tutti ricurdamu, è di novu in u vaghjimu di u 2018. Ancu cù diffirenzii notevuli in paragunà à quelli dui episodii, issi ghjorni ci andemu di novu. Le titre paru mercredi dans le journal La Repubblica (« Manœuvre, défi à l'Europe ») offre une image assez claire et illustrative de la bagarre – créée à l'art à des fins de lutte politique – qui attend le gouvernement dans les semaines à venir. A nota di l'aghjurnamentu à a Def presentata u mercuri 27 hè solu u primu passu di un viaghju longu à quale i documenti di u guvernu nantu à a prossima lege di bilanciu seranu gradualmente revelati è culminate in l'inviu di u pianu di u bilanciu à Bruxelles u 15 d'ottobre.

Ghjovi era un ghjornu difficiule nantu à i mercati. A diffarenza di rendiment trà BTP è Bunds nantu à a maturità di deci anni hè stata vicinu à 200 punti di basa, un livellu chì ùn era micca vistu da u principiu di maghju quandu hà cuminciatu una longa discesa à u minimu attornu à 160, è dopu chjusu à 195. Quandu tuttu pareva prontu per un "Black Friday" classicu, però, u ghjornu dopu, i Cassandra anu da ritirà. U rendimentu talianu di 10 anni hà tornatu à circa 4,77%, induve era u marcuri prima di l'annunziu di i numeri da Nadef, è a diffusione hè tornata à circa 190.

Ma esattamente 12 mesi fà – in seguitu à l'elezzioni – a diffusione era à circa 255 punti. In corta, fighjendu e cose in perspettiva, simu in una pusizioni megliu cà 12 mesi fà, ma ci hè qualcosa chì preoccupa l'investituri, in particulare in u mesi passatu. È ùn hè micca a lege di bilanciu italiana o francese. Invece, questi sò i novi venti di l'inflazione purtati da l'aumentu bruscu di u prezzu di l'oliu Brent è di altre materie prime chì i prezzi sò inflati da a corsa di compra attivata da u Green Deal. Per quessa, dumandanu un incrementu generale di i rendimenti nantu à i bonds di u guvernu è, in questu cuntestu di i rendimenti in crescita è di i prezzi in calata, u BTP hè u veiculu ideale – per via di a so liquidità è di i so volumi scambiati – per piglià pusizioni discendente. Questu spiega u "duvere" chì u nostru titulu paga nantu à i tituli equivalenti francesi è tedeschi.

Fighjendu à i livelli assoluti, a diffusione hè aumentata da circa 30 punti in l'ultimu mese perchè u rendimentu di u BTP di 10 anni hà aumentatu da circa 50 punti da 4,25% à 4,75%, mentre chì u Bund hè aumentatu solu da circa 20 punti da 2,65% à 2,85. %.

Dunque, in u cuntestu recente di una tendenza generalizata in crescita in i tassi – ghjustificata è pruvucata da e dichjarazioni aggressive nantu à u futuru livellu di i tassi chì venenu da i rapprisentanti di a Fed prima è dopu di u BCE – u BTP hà dimustratu una sensibilità più alta chì u Bund. . Ma guardendu un annu, u BTP di 10 anni offre u listessu rendimentu cum'è oghje (4,75 %), mentre chì u Bund tedescu hà aumentatu da 2,20 % à 2,85 %. Per quessa, u spread hè cascatu da 60 punti, da 255 à 195. In più, paragunatu à tandu, deve esse nutatu chì u BCE hè un venditore netu di tituli italiani. Solu in Aostu, hà versatu 8,2 miliardi di titoli nantu à u mercatu, circa a mità di e vendite totali. In settembre è uttrovi, 13 è 44 miliardi rispettivamente sò dovuti, di quale a parte italiana serà certamente significativa. S'è aghjunghje à questu chì u Tesoru hà avutu ancu emissione di securities per 29 billion in August (dopu à l'emissioni record di 106 billion in i dui mesi precedenti) pudemu cuncludi chì i fluttuazioni di rendiment in l'ordine di 30-40 punti ùn deve micca causatu eccessivu. preoccupazioni. À u cuntrariu, anu da esse interpretati cum'è segni di stabilità paragunatu à un quadru macroeconomicu chì mostra segni evidenti di aggravamentu, in a presenza di quale, in altri tempi, s'era scatenata una timpesta assai diversa.

U BTP di deci anni à circa 4,70% hè una parte chì hè stata pruvata da i mercati almenu duie volte più in l'ultimi mesi 12 – sempre ubbidiendu à a regula secondu chì quandu ci hè una tensione bullish nantu à i tassi, u BTP hè oggettivamente sottu. surviglianza spiciali chì attrae l'attinzioni di quelli chì piglianu pusizioni bearish nantu à u prezzu di a sicurità, incuraghjitu in questu da a dispunibilità di un derivativu assai liquidu cum'è l'avvene BTP – è tramindui i tempi quelli chì scommessa contru à u BTP sò ghjunti cù l'ossi rottu. , perchè u rendiment hè poi cascatu à i minimi di circa 4%.

Infine, vulemu nutà chì quellu 4,70% di un annu fà hè statu registratu cù una inflazione record di 11,8% annantu à una basa annuale è cù u BCE impegnatu à elevà i tassi da 75 punti basi à tempu. Oghje simu cù l'inflazione à 5,3% in settembre è una probabile caduta significativa prevista in uttrovi (perchè u cambiamentu di i prezzi serà calculatu partendu da una basa assai più altu). Ddu rendiment (aumentendu in termini reali, grazia à a caduta di l'inflazione) duverebbe prestu diventà un draw assai attraente di novu. L'impressione hè chì in l'ultimi ghjorni l'investituri anu sopravvalutatu e parolle recenti di Christine Lagarde chì usa sempre a lingua "muscular" è ùn hè micca cunvinta ch'ella ùn pò micca seguità a pulitica monetaria di i Stati Uniti, datu i differenzi attuali è pruspettivi.

Di sicuru, i timori di l'investituri in quantu à i saldi di a prossima lege di bilanciu è, sopratuttu, a so cumpusizioni ùn ponu esse nigatu. Ma ancu quì, hè prubabile chì i mercati temenu u cumpurtamentu erraticu di a Cummissione più di u deficit / PIB di 2024 di 4,3% previstu in u Nadef.

Ancu perchè ci hè qualcosa chì ùn aghjunghje micca quandu paragunate i numeri di Nadef è i primi cumenti. Sembra chì u guvernu hè statu menu di decisu in a riduzzione di u rapportu di debitu / PIB, suscitatu preoccupazioni trà l'investituri. Ma questu ùn hè micca u casu, numeri in manu. Facemu un passu in daretu à aprile 2023, quandu u guvernu hà publicatu u quadru prugrammaticu precedente chì hè di solitu aghjurnatu ogni annu in settembre.

Solu 6 mesi fà, u pianu debitu / PIB per 2023, 2024, 2025 era 142.1%, 141.4% è 140.9% rispettivamente. Cù Nadef u novu quadru programmaticu hè diventatu 140,2%, 140,1% è 139,9%.

Paragunendu i livelli, hè chjaru chì u guvernu hà ancu riduciutu i miri di pulitica di u debitu / PIB in tutti l'anni. In particulare, 1.9, 1.3 è 1 puntu di menu per ogni annu di u periodu di trè anni cunsideratu. È ùn hè micca chjaru perchè, se u 141,4% di u 2024 era bè in Aprile, avà, quandu u scopu hè stabilitu à 140,1%, qualcunu alza a so sopracciglia.

Hè vera chì u Nadef presenta un prufilu di calata menu forte chè u Def (solu 0,3 punti da u 2023 à u 2025, paragunatu à 1,3 punti per u Def), ma hè u livellu chì conta per a sustenibilità di u debitu.

Ci vole à nutà chì u novu livellu indicatu da u guvernu beneficia di a rivisione à l'alza di u PIB (35 miliardi) comunicata da l'Istat u 22 di settembre, ma hè assai pesatu da circa 30 miliardi di debiti supplementari per via di u superamentu di u Superbonus. previsione. Tuttavia, hè megliu. È questu hè ciò chì deve esse impurtante per i mercati.

In fatti, l'investitori sanu assai bè chì i rivenuti fiscali anu aumentatu di 8,6% finu à lugliu è u ministru Giancarlo Giorgetti hà cullatu 25 miliardi di più cà in 2022. Sapenu ancu chì u tassu di crescita nominale di u PIB per 2023 è 2024 hè assai sopra à u costu mediu di u debitu. , chì guarantisci a riduzzione di u rapportu debitu / PIB. A preoccupazione deriva da u fattu chì a Cummissione ùn hà micca rinunziatu per nulla – perchè a chjamata "suspensione" di u Pattu di Stabilità ùn l'impedisce micca – di indirizzà i Stati chì u deficit/PIB supera u 3% è chì u debitu/PIB supera. 60%. U rapportu publicatu u 24 di maghju nantu à a prucedura di deficit eccessivu in virtù di l'articulu 126 TFUE, rispettendu i cunti 2022 è 2023, identifica in Italia è in Francia a vigilazione speciale per quale a Cummissione hà verificatu a violazione di i limiti è l'8 di marzu solu. decisu di posponà l'apertura di sta prucedura finu à a primavera di u 2024. Hè ciò chì teme i mercati è chì sò pronti à prufittà : u swing casuale di un club crudu chì – predichendu i prublemi in u bilanciu è u scopu di curreghje – si traduce in fatti in una prufezia prociclica chì si rializa. è face quelli chì si mette in anticipu à u latu drittu di u mercatu.

Lunedì avemu da capisce s'ellu i mercati seranu soddisfatti di a rivalutazione objetiva chì hè accaduta nantu à tutti i bonds di u guvernu è si stabilizzaranu o si sentenu à i Cassandras in un serviziu permanente efficace (pagatu ?) chì ùn pò aspittà à chjamà u Podestà straneru. à Palazzo Chigi.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/verita-e-bugie-su-nadef-spread-e-non-solo/ u Sun, 01 Oct 2023 18:38:03 +0000.