Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Stu Bit di “estrema destra” hè invechjatu

Stu Bit di "estrema destra" hè invechjatu

Cummentariu di Jeffrey A. Tucker via The Epoch Times (enfasi nostra),

Esce una grande canzone di musica country nova, da un interprete completamente scunnisciutu, è piglia u postu #1 in i charts. A stampa mainstream critica l'artista è a canzone cum'è "estrema destra".

U cungressu è u candidatu à a presidenza argentina Javier Milei pronuncia un discorsu cù pruposte elettorali à l'imprenditore agriculu è rappresentante di i sindicati agriculi in a Sociedad Rural Argentina in Buenos Aires u 24 di lugliu di u 2023. (Juan Mabromata / AFP via Getty Images)

Un film eccitante basatu annantu à una storia vera di u trafficu di i zitelli sbatte avanti per guadagnà più di u blockbuster previstu. A stampa mainstream denuncia u filmu cum'è "estrema destra".

Una campagna insurgente in Argentina da un ecunomista scunfighja e primarie elettorali. U candidatu vole sfracicà u bancu cintrali è livellu burocrazia statali chì interferiscenu cù a libertà. A stampa universalmente l'accusa di "estrema destra".

[ ZH: È Milei dà un pugno in daretu ]

U vostru ghjurnale preferitu copre fatti chì importanu cù una precisione tremenda. Hè chjamatu The Epoch Times. Ma i vostri circuli suciali dicenu chì questu documentu hè "estrema diritta".

Avete u messagiu? Qualchese cosa chì scuzzulate a barca in questi ghjorni hè chjamata "estrema destra". U puntu di a frasa hè di ricurdà Mussolini, Franco, Hitler, forse ancu Torquemada è Attila l'Hun, è evoca l'imaghjini di truppe di scossa, stivali neri, passi d'oca, è e forme più scure di intolleranza è coercizione.

Hè tuttu piuttostu stranu perchè ognuna di e cose sopra ùn hè micca di questu. Sò circa u cuntrariu. Chjamanu per finisce l'oppressione, frenà u guvernu, revelà a verità daretu à e bugie ufficiali, drenà u palude, finisce a corruzzione, è ristabilisce a libertà è a dignità à u populu contr'à l'elite.

Chì in u mondu hè sta cosa di "estrema destra" chì a stampa hè stata? Hè pensatu per trasmette u missaghju chì tuttu ciò chì ùn hè micca cunvinziunali o manca di u centru hè necessariamente flirting cù una catastrofe scura di l'interguerra. Vale à dì, hè un smear.

U smear hè cusì abituale à questu puntu chì probabilmente ùn pò micca esse firmatu. Nisun ghjurnalistu ùn si mette in difficultà per implementà. Ùn pò micca esse contestatu cù a lege di difamazione, ancu s'ellu si deve esse probabilmente.

In fatti, a frasa "estrema destra" hè cusì opaca, infalsificabile, è sempre dannosa chì hè sbulicata cù abbandunamentu da qualcunu minacciatu da u minimu cambiamentu di a relazione di a sucità cù u statu è i so gruppi d'interessu alleati.

Permettimi un breve esame di e radiche.

S'ellu circhendu à e radiche di diritta è manca, i stòrici spessu cunzidenu Francia. À u latu drittu di u parlamentu stavanu i monarchici, i interessi di l'affari stabiliti, l'ecclesiocrati è i campioni di l'Ancien Régime. À a manca stavanu i riformatori, i liberali, i liberi cummercianti, i ripubblicani è i pruposti di a libertà religiosa.

Hè quì induve avemu l'idea? Micca essatamente. L'America ùn hà micca veramente implementatu i cuncetti di diritta è manca in a lingua naziunale finu à u XXu seculu. Quì l'influenza ùn era micca a Francia, almenu micca direttamente, ma a Germania, soprattuttu i dibattiti pulitichi di u XIXmu seculu trà a fine di e guerri napulione è l'ascesa di Otto von Bismarck. Hè in questu tempu, in particulare in l'anni 1880 è 90, chì l'intellettuali d'elite americani viaghjavanu spessu in Germania per studià sottu à i guru di moda di u tempu.

Ùn parlemu micca di a cultura pupulare americana, ma di a cultura intellettuale, un mondu apartu, ma infine decisivamente influente nantu à l'altitudine cumandante di a civiltà stessa. L'Ivy di i Stati Uniti sò stati tutti invaditi piuttostu dramaticamente da un spiritu prussianu: storicista, elitista, è cumplettamente statista.

Eccu induve truvamu l'origine di u Progressisimu americanu. Era una importazione prussiana / tedesca. E chì era a pulitica è a filusufìa tedesca in quellu periodu? U pueta di tutta a scena intellettuale tedesca era Georg Wilhelm Friedrich Hegel , un filòsufu chì hè vinutu à a prominenza in l'anni 1820 per a so previsione di u ritornu inevitabbile di l'imperu tedescu è l'unità di a società, a chjesa è u statu.

Almenu hè ciò chì vulianu i vechji Hegeliani, è Bismarck era u so campionu. Vulìanu un statu di benessere gigante, un bancu cintrali, un imperu militare putente, una sucità urganizata cum'è una famiglia unificata, una nazione economicamente autosufficiente, è un statu cù un putere eccessiva per duminà l'ordine suciale. In a musica, u capimachja era di sicuru Richard Wagner : naziunalistu, romanticu, idealistu, è fundamentalmente statista. Questa era a diritta, o, si pò dì, l'estrema destra (è sì, l'antisemitismu è u razzisimu eranu parti di questu).

A manca era più cumplicata perchè era sparta trà i vechji liberali cum'è rapprisintatu da i campioni di Johann Wolfgang von Goethe è Johannes Brahms, chì ùn avianu nunda à fà cù l'hegelianismu, è l'ascesa di i marxisti, da l'altru. I marxisti sò stati i succissori di i sucialisti francesi chì si approprianu di Hegel per intreccia in l'ecunumia cockamamie una visione deterministica di a storia, chì hè finita per esse chjamata materialismu dialetticu.

Hè una meraviglia chì stu gibbberish hà mai pigliatu, ma ci hè qualcosa di stranu annantu à u virus Hegelian è a mente accademica tedesca. Cum'è Ludwig von Mises hà scrittu, hà distruttu completamente l'accademia tedesca per un seculu è mezu. In più di questu, hà avutu un impattu prufondu in a pulitica di u XXu seculu. U marxismu si sparse da a Russia à a Cina à l'America Latina, è u nazismu hà ingurgitatu l'Europa è pittò a mappa marrone.

Vede induve sta andendu? L'Hegeliani si sò spartuti in dui grossi rami: a manca per i Marxisti è à a diritta per i naziunalisti, chì anu finitu per seguità à Hitler à a cundanna di tuttu u prugettu. Questu hè un modu più precisu per capisce a manca è a diritta cum'è hè stata cumpresa in u cuntestu di i Stati Uniti da u turnu di u XXu seculu è avanti.

Infatti, i Progressisti americani sò stati stessi divisi in manca è diritta, cù a manca chì spingeva una grande pianificazione scientifica nantu à a vita ecunomica è a diritta chì vulia implementà u putere naziunale in a guerra è unificà a sucità in un unicu mudellu famigliali chì custrettu e donne à ùn travaglià è grande-. l'industria à scala per rimpiazzà l'agricultura.

In altri palori, in questa lingua, a manca è a diritta eranu tramindui versioni di statismu, una cunfidenza basamente insana chì l'esperti cù u putere, i risorse è l'intelligenza migliurà l'inseme nantu à ciò chì a libertà essenziale rende. Sò dui sapori di u stessu velenu, tutti dui accusendu l'un l'altru di diverse forme di male.

Hè sempre a listessa cosa: cunfidenza chì l'intellettuali ponu sminticà tutti l'altri in a valutazione di u populu di i so prublemi, risichi, prublemi, fede è suluzioni. U diaculu hè chì ùn hè mai vera. È sta verità invalida seculi di fantasie ideologiche periculose chì invalidanu a manca è a diritta.

Allora, quandu i media si lamentanu chì e persone chì facenu e cose normali è facenu lagnanze ghjustificate contr'à u sistema cumu hè "estrema destra", ciò chì veramente cunfessanu hè i so impegni ideologichi . Sò di manca in ciò chì imaginanu esse una grande lotta ideologica contr'à a diritta. In questa lotta, volenu chì nimu ùn sia indipindenti.

A tragedia vene quandu a ghjente piglia l'esca. Cridenu chì, perchè a manca hè cusì noce, elli stessi anu da associà cù a diritta. Vi dicu chì nunda di questu hè necessariu. Pudete esse indipendente. Pudete ricusà i dui sapori di regula top-down.

A libertà hè un'idea chì hè sempre stata fora di l'insane ravings di a classe intellettuale. Hè un gridu per a libertà chjara stessa, chì face parte di l'intuizione morale umana normale. Ùn ci vole micca struttura ideologica. Hè solu ciò chì hè. È in questu, ùn hè nè manca nè diritta.

È va bè. Ma apparentemente, stu desideriu di esse lasciatu solu è di ùn esse manipulatu da l'elite hè cusì scunnisciutu in questi ghjorni chì l'aspirazione di tutti per a libertà stessu hè cunscritta in una tribù ideologica. A megliu strategia per a resistenza hè di fiducia in quelli instinti è seguità u vostru gut. Avete u dirittu di esse liberu, è ancu di piace l'ultima canzone, film, per seguità i media cù fatti è verità, è per celebrà a resistenza.

Avemu oghje battendu tutti i puteri chì esse. Chì ùn ci face micca a manca o à diritta, ma piuttostu normale è sperendu liberi in un certu puntu in un futuru distante.

Jeffrey A. Tucker hè u fundatore è presidente di l' Istitutu Brownstone , è l'autore di parechji millaie d'articuli in a stampa erudita è pupulare, è ancu di 10 libri in cinque lingue, più recentemente "Liberty or Lockdown". Hè ancu editore di The Best of Mises. Scrive una colonna di ogni ghjornu nantu à l'ecunumia per The Epoch Times è parla largamente nantu à i temi di l'ecunumia, a tecnulugia, a filusufìa suciale è a cultura.

Tyler Durden ghjovi, 17/08/2023 – 22:20


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/political/far-right-bit-getting-old u Fri, 18 Aug 2023 02:20:00 +0000.