Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Impositu nantu à i profitti extra bancari ? Eccellente, ancu assai male. Circulu di opinioni

Impositu nantu à i profitti extra bancari ? Eccellente, ancu assai male. Circulu di opinioni

Chì dicenu l'associazioni cummerciale, i sindicati è l'economisti di l'impositu extra decisu da u guvernu contru à i banche ?

Sorprendentemente è senza anticipazione, u guvernu slaps the banks . U Vice-Primu Ministru Matteo Salvini hà presentatu ieri in una cunferenza di stampa una disposizione di u decretu Omnibus chì impone i profitti extra di i banche. "Una regula di l'equità suciale, chì hè una imposta nantu à i profitti extra bancari limitati à 2023 . Tutti i ricavati – dice Salvini – seranu destinati à duie voci : aiutu per i prestiti di prima casa è taglii fiscali ". Ùn si tratta micca di uni pochi di briciole, u prelievu serà di 40% chì portarà à e figure à nove zeri. "Ùn parlemu micca di una manata di milioni, ma si pò ipotetizà uni pochi di miliardi", continuò Salvini.

TAX ON BANKING EXTRA PROFITS: A POSIZIONE DI IMPRESE E SINDICATI

I profitti extra sò i guadagni fatti da l'istituzioni di creditu grazia à l'aumentu di u costu di soldi, da una banda, è à i tassi d'interessu zero nantu à i cunti currenti, da l'altru. "Le banche taliane raccolgono, senza alzà un dito, più di 25 miliardi d'euros à l'annu, 76% di più chè un annu fà o rivinuti extra pari à più di 11 miliardi – scrive l'associu Unimpresa di cumpagnie -. Questu hè u marghjenu d'interessu calculatu cum'è a diffarenza trà i tassi di prestitu appiicati à circa 670 miliardi di depositi bancari remunerati cù 0,32% è "impiegati" in forma di prestiti à e famiglie è à l'imprese, chì in totale ammontanu à 1.312 miliardi, chì a media hè 1.312 miliardi. u tassu hè uguali à u 4,25% : a sfarenza trà i tassi "passivi" ricunnisciuti nantu à i dipositi è i tassi "attivi" di i prestiti guarantisci à i banche un "spread" di 393 punti ". A misura di l'esecutivu, dunque, mira precisamente à u differenziale risultatu da e pulitiche cummerciale chì anu apprufittatu di l'aumentu di u costu di soldi decisu da u Bancu Centrale Europeu.

Sicondu l'associu cummerciale, cù i tassi d'interessu zero nantu à i cunti correnti – è grazia à l'aumentu di u costu di i soldi – i banche taliani cullennu, senza alzà un dito, più di 25 miliardi d'euros à l'annu, 76% in più di un annu fà. o entrate extra di più di 11 miliardi. Questu hè u marghjenu d'interessu calculatu cum'è a diffarenza trà i tassi di prestitu appiicati à circa 670 miliardi di depositi bancari remunerati cù 0,32% è "impiegati" in forma di prestiti à e famiglie è à l'imprese, chì in totale ammontanu à 1.312 miliardi, chì a media hè 1.312 miliardi. u tassu hè uguali à 4,25% : a sfarenza trà i tassi "passivi" ricunnisciuti nantu à i dipositi è i tassi "attivi" di i prestiti guarantisci à i banche un "spread" di 393 punti. "Stu cumpurtamentu ghjustifica l'intervenzione di u guvernu cù l'impositu nantu à i profitti extra di i banche. A misura presa da l'esecutivu mira precisamente à u differenziale chì hè u risultatu di e pulitiche cummirciali di l'istituzioni di creditu di u paese chì prufittanu di l'aumentu di u costu di i soldi decisu da u Bancu Centrale Europeu, ricunnoscendu assai pocu, invece in termini di remunerazione, à i so clienti. Senza alzà un dito è senza costi, i banche cullighjanu decine di miliardi d'euros. Approfittanu di a pulitica perversa di u BCE chì, cum'è avemu denunciatu dapoi qualchì tempu, ùn solu ùn pruduce micca l'effetti desiderati in quantu à cuntene l'inflazione, ma causa danni significativi à l'ecunumia reale, cù un impattu assai negativu nantu à u creditu. sia in termini di interessi più elevati sia in termini di cundizioni d'accessu sempre più strette », hà commentatu u vicepresidentu di Unimpresa, Giuseppe Spadafora.

Un applausi vene ancu da u CISL. "Hè ghjustu d'avè decisu di tassà i profitti extra di e banche", cummenta u Cisl guidatu da Luigi Sbarra (in a foto), chì dumanda à estenderà stu tipu d'intervenzione "à altre multinaziunali (energia, digitale, logistica) ricuperà e risorse per impegnà à aumentà i salarii, i salarii, e pensioni è à riduce u pesu di l'impositu nantu à i travagliadori, i pensionati è sustene e famiglie nantu à i mutui per a so prima casa ".

Ancu a CGIL hè cuntenta di a mossa di u guvernu, da quale si dumanda ancu di più in quantu à i novi tassi : « Avà u Guvernu, dopu à stu passu in daretu in quantu à a riduzzione di l'impositu nantu à i profitti extra decisa in l'ultima lege di bilanciu, hè statu cuntentu ancu di a CGIL. ùn ferma micca à una pruvisione estemporaneous, ma – cuntinueghja a CGIL – estenderà a decisione presa nantu à i Banche à tutte e cumpagnie è settori chì sò grinding risultati record, è dinò ricunsiderà e scelte fiscali recenti tutti à u vantaghju di cumpagnie è prufitti ". Sicondu a cunfederazione guidata da Maurizio Landini, "tugnunu deve esse chjamatu à cuntribuisce in un momentu induve i segmenti di u travagliu di u paese sò in grande dulore per via di l'inflazione, l'aumentu di l'ipoteche è di l'affitti, l'aumentu di u carrettu di a compra costu di carburante ". "In quantu à l'usu di e risorse recuperate, dunque, ùn ci hè micca dubbitu per noi: sò da esse aduprati per sustene u travagliu, i salarii, a salute è i servizii publichi. Infine, i Banchi ùn utilizanu micca sta scelta di u guvernu strumentalmente per cumprumette u cunfrontu in corso per u rinnovu di u cuntrattu naziunale ", cuncludi a CGIL.

A CRITICA DI ECONOMISTI, ESPERTI E SIGNATURE ECONUMICHE

A misura ùn era micca stata anticipata, u guvernu vulia sfruttà l'"effettu sorpresa" amplificatu da u placid clima d'aostu. L'impositu nantu à i profitti extra era statu "minacciatu" da u Ministru di l'Ecunumia, Giancarlo Giorgetti (micca prisenti durante a cunferenza di stampa per prisentà a misura). "Aumentà a remunerazione nantu à i cunti currenti, o vi tassemu", ricorda Mario Seminerio in u so blog. L'espertu indica chì sta misura hè "assai reminiscente di a misura presa da u guvernu spagnolu di manca di Pedro Sanchez , chì hà applicatu un tassu di 4,8% à u marghjenu di intermediazione (interessi netti è cumissioni nette) in più di 800 milioni di EUR. . I banche spagnole anu sfidau a pruvisione ", ma ancu u " progettu presentatu u mese passatu da l'esponente di u Partitu Democràticu Andrea Orlando è chì hà u scopu di fà a "redistribuzione", soprattuttu per u benefiziu di quelli chì anu ipoteka di tassi variabile ". U ghjudiziu nantu à a misura, però, ùn hè micca pusitivu. "Ciò chì pare evidenti hè chì ci sò misure chì puzzanu a disperazione à un chilometru di distanza, è questu hè unu di elli. U 19 di maghju scorsu, cummentendu a « minaccia » di Giorgetti à e banche, aghju cunclusu cusì : « À moins que le gouvernement ne cherche à ce que le casus belli populiste procède à un prélèvement extraordinaire sur les profits des banques, avec lequel faire une redistribution impromptue. è rimpiazzà a sinistra pulitica è sindacale ". Missione compiuta. Quantu cunnoscu bè i mo gaddini, nò?”.

Andrea Giuricin, economista à l'Istitutu Bruno Leoni è cunsiglieru senior per i fondi d'investimentu, hè ancu assai criticu. A preoccupazione di Giuricin hè di e ripercussioni chì sta nova tassa pò avè nantu à i costi fissi chì, prubabilmente, i banche tenderanu à scaricà da a nova tassazione. " A terra di cicale . Ci era un ghjovanu chì avia compru una casa cù assai sacrifizii cù una ipoteka di tariffu fissu. L'avia fattu (l'ipoteka di tariffu fissu) per copre u risicu chì i tassi puderanu aumentà, paghendu chjaramente qualcosa di più cà un tassu variabile. Allora hè vinutu l'aumentu di a tarifa è u ghjovanu provvidente era felice cù a so tarifa fissa – scrive in Twitter -. Di colpu, u puliticu pruvvidente hè ghjuntu è disse chì era necessariu di tassà i prufitti extra di i banche è questi soldi andaranu à quelli chì avianu fattu a tarifa variabile. Sfurtunatamente, i cumissioni bancarii anu aumentatu per via di l'aumentu di l'impositu è ​​u ghjovanu chì avia fattu a tarifa fissa hà da pagà più per i servizii bancari. Morale di a storia? Ùn siate micca una formica in u paese di cicale. Ci sarà sempre un puliticu chì piglia da e furmicule è dà à e cicale ».

E critiche venenu da i ghjurnalisti chì sò esperti in l'ecunumia è a banca.Secondu a ghjurnalista di u gruppu Gedi, Carlotta Scozzari, a lege averà, è averà, ripercussioni nant'à l'azzionisti.

Ogni aumentu di i titulari di i cunti currenti sò, invece, quelli chì cuncernanu u ghjurnalistu, anzianu editore di Domani, Stefano Feltri.

Federico Fubini , signature économique du Corriere della Sera , souligne les impacts sur la diffusion.

U ghjurnalistu Nicola Porro , subdirector ad personam di u ghjurnale è presentatore di Mediaset, hè ancu criticu, preoccupatu per l'inclinazione "socialista" di a lege.

L'PARE DI I PARTI

Per d 'altra banda, a reazione pulitica à l'impositu "sorpresa" nantu à i profitti extra di i banche hè variata. « D’oghje, s’è tù sì un imprenditore (o chi sà, forse ancu un autonomu) ind’un settore chì va particularmente bè, attenti : s’è u guvernu decide chì tù faci un pocu troppu prufittu, vene requisitela". Le député d'Azione-Italia Viva, Luigi Marattin , l'écrit sur Twitter. Prima l'opinione favurevule nantu à l'agenda chì vole intruduce un novu bilanciu. Avà a tassazione di ogni industria chì, sicondu u Politburo, face un pocu troppu prufittu. In realità questu hè u guvernu di Nicola Fratoianni ! ». U capu d'azzione Carlo Calenda hè d'accordu cù u so « cullega » Marattin. "A tassazione nantu à i profitti extra bancari hè sbagliata. Semu favurevuli di a pussibilità di sospettà u pagamentu principalu di l'ipoteka per e famiglie à pocu redditu chì ùn sò micca capaci di pagà – scrive in Twitter -. Ma i tassi nantu à i profitti extra sò legittimi solu in casu di avvenimenti straordinaria, cum'è a guerra di energia, chì distorte significativamente u funziunamentu di u mercatu. Un precedente assai periculosu hè stabilitu. Dumani averemu una tassazione nantu à i prufitti extra di friselle pugliesi, toast a metà o lettini ? À u mumentu ùn hè mancu chjaru cumu sta regula pò esse cumpatibile cù a lege europea ". D'opinion complètement opposée Giuseppe Conte , qui revendique l'auteur de la loi. "Ci criticanu, ci snob, ci accusanu di demagogia. Allora ùn ponu micca ammette, ma anu da esse d'accordu cun noi. Dapoi marzu, @Mov5Stelle hà dumandatu una intervenzione nantu à i profitti extra accumulati da e banche per piglià da quì e risorse per sustene i citadini chì si scontranu cù l'aumentu di i prezzi è l'ipoteche elevate – scrive l'anzianu Premier nantu à e social media -. 5 mesi sò passati è u CDM rializeghja l'emergenza, quandu e famìglie sò digià in ghjinochji troppu longu. È avà u Guvernu pare accettà a nostra pruposta per un impositu nantu à i profitti extra bancari. Megliu tardu chè mai, ma u "tardi" sfurtunatamenti paga per e famiglie ".

A maiuranza pensa à cumu utilizà i fondi extra chì venenu da sta misura. "L'ughjettu per a prossima lege di bilanciu hè di travaglià nantu à l'aumentu di i salarii è i deduzioni fiscali. Emerge una grande satisfaczione per questi primi 9 mesi di travagliu concreto: in a Lega ci hè a credenza chì u prelievu nantu à i maxi-margini di i banche, chì anu guadagnatu decine di miliardi in questu periodu, hè u modu ghjustu per aiutà i travagliadori, e famiglie. è imprese ". Questu hè statu scrittu da a Lega, impegnata in una riunione à a quale participà ancu i ministri Giorgetti è Salvini, in corso in Roma nantu à tematiche economiche. "Depuis des mois, nous disons que la BCE avait tort à augmenter les taux d'intérêt et c'est la conséquence inévitable – a déclaré le ministre des Affaires étrangères Antonio Tajani au Corriere della Sera -. Ùn hè micca una misura contr'à e banche ma una misura per prutege e famiglie è tutti quelli sughjetti chì si sò ritrovati in difficultà per u pagamentu di l'ipoteche. A misura dura solu un annu è in ogni casu serà pussibule di approfondisce in u Parlamentu ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/tassa-extraprofitti-banche-opinioni/ u Tue, 08 Aug 2023 13:52:26 +0000.