Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ùn ci hè micca emergenza climatica. Parola di 1500 scientisti. Conversazione cù u Prof. Prestinzi

Ùn ci hè micca emergenza climatica. Parola di 1500 scientisti. Conversazione cù u Prof. Prestinzi

Emergenza climatica? Conversazione cù u Prof. Alberto Prestininzi, prufessore di Geologia Applicata è Rischi Geologichi à l'Università La Sapienza di Roma, nantu à u manifestu "Ùn ci hè micca emergenza climatica"

Ùn ci hè micca emergenza climatica. Questu hè u tìtulu di u manifestu firmatu da più di 1500 scientisti di diverse nazioni chì cercanu di cuntrastà, cù studii scientifichi, a teoria di a rispunsabilità umana per u cambiamentu climaticu. I scientisti ùn neganu micca chì u clima cambia, hè sempre statu cusì, ma escludenu a relazione trà l'attività umana è l'iniziu di l'avvenimenti climatichi estremi. Invece chì sustene chì "a scienza climatica deve esse menu pulitica, mentri a pulitica climatica deve esse più scientifica".

Ne avemu parlatu cù unu di i firmatarii, u prufessore. Alberto Prestininzi , prufessore di Geologia Applicata è Rischi Geologichi à l'Università La Sapienza di Roma, anzianu fundatore di u Centru di Ricerca CERI "Predizione, Prevenzione è Controlu di Rischi Geologichi" di l'Università Sapienza.

Perchè avete sentitu a necessità di firmà un appellu chì dichjara chì ùn ci hè micca emergenza climatica?

Perchè i dati analizati mostranu chì "ùn ci hè micca emergenza climatica", sicuru. Quelli chì crèdenu chì ci hè sta emergenza ci portanu dati è proiezioni basati nantu à mudelli predittivi chì sò in una pusizioni di simule i fenomeni passati, in questu casu u fenomenu di u riscaldamentu glubale per l'emissioni di gasi di serra è, in particulare, di CO2. Sti mudelli dichjaranu chì si cuntinuemu à emette CO2 à u ritmu attuale, finisceremu cù una situazione insostenibile è periculosa per u pianeta. Tuttu chistu ùn hè micca sustinutu da alcuna evidenza scientifica.

Perchè?

Perchè un mudellu prova di ricustruisce un fenomenu nantu à a basa di dati reali tirati da u passatu. Avemu à a nostra dispusizione tutta a storia di a terra chì ci dice cumu u clima hà evolutu in u passatu. Per tutte e variazioni passate avemu i valori di u CO2 presente in l'atmosfera, in più di i valori di temperatura. Una volta chì custruisce un mudellu, deve esse capace di simule ciò chì hè accadutu in u passatu, se pò fà questu, allora pudemu aduprà stu mudellu per pruvà à fà predizioni futuri. Ma i diversi mudelli presentati ùn sò micca assolutamente in una pusizioni per simule ciò chì hè accadutu in u passatu. Allora cumu pudemu pensà à aduprà per u futuru? U seriu hè chì l'Auropa, è parechji paesi occidentali, piglianu decisioni impurtanti di natura suciale è ecunomica chì risicheghjanu di pruvucà crisi assai gravi. Sì tuttu questu hè limitatu à u mondu di a ricerca, chì hè legittima, circandu di studià è capisce ciò chì succede veramente dopu à l'emissione di gasi di serra in l'atmosfera, nimu puderia ughjettu. Ma u sfida scentificu avà hè stata tolta da l'Accademia, hè discutitu solu nantu à i talk shows, e persone chì ùn sò micca cuscenti di a quistione scientifica ne parlanu; per quessa, hè diventatu un tema gestitu solu da u sistema di cumunicazione è da a pulitica.

Infatti, u slogan numeru unu di a vostra dichjarazione nantu à l'inesistenza di l'emergenza climatica richiede menu pulitica è più scienza. À chì vi riferite cù a chjama à a depolitizazione di a scienza ?

A nostra preoccupazione deriva da u cumpurtamentu di l' IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), un'urganisazione interguvernamentale affidata à l'ONU, dunque finanziata da tutti i guverni chì anu unitu à sta iniziativa. L'IPCC emette rapporti periodichi chì sustenenu a necessità di piglià decisioni ecunomiche di grande impurtanza per salvà u pianeta. A facenu dapoi u 1989 dendu scadenze precise chì terrorizanu e pupulazioni " avemu deci anni per salvà u pianeta" . Dopu à deci, u carrusel riparte cù novi minacce è novi termini. Tuttu ciò chì anu preditu ùn hè micca accadutu. In fatti, tutti i dati chì avemu avemu dicenu chì u pianeta ùn hè mai statu cusì bonu cum'è avà. A massa vegetale di u pianeta, in l'ultimi 20 anni, hà aumentatu da 30%. Mi pari chì ci hè una vulintà di fangu l'acqua ancu cù argumenti fraudulenti, cum'è cunfundendu u clima cù a contaminazione.

In a dichjarazione scrivi chì u clima ùn hà nunda à fà cù a contaminazione.

Di sicuru, s'è no cuntinueghjanu à versà plastica in l'oceani, o contaminate a terra o l'acqua fonti, facemu a cosa sbagliata è minà a salute umana, ma ùn producemu micca effetti nantu à u clima. A contaminazione cuncerna sustanzi introdutte da l'omu è chì dannu à l'omu stessu. In fatti, misuremu u livellu di a contaminazione detectendu i livelli di tolleranza di certi sustanzi nantu à l'omu, senza preoccupari di l'effetti nantu à l'altri esseri viventi : a contaminazione hè antropocentrica. Ovviamente ci tocca à preoccupassi di a nostra salute è, per questu, avemu a cunniscenza è e tecnulugie capaci di cumbatte a contaminazione. Ma questu ùn pare micca esse a preoccupazione primaria di l'IPCC. A so obsessione hè u clima. U clima hè una altra cosa.

Parechje persone, in particulare i più ghjovani, vanu in carrughju per dimustrà per a prutezzione di l'ambiente, u clima è per sensibilizà u publicu di l'emergenza climatica.

A so, è hè per quessa chì stu malintesi deve esse clarificatu, perchè i zitelli chì manifestanu per u clima dimustranu ancu per l'usu eccessivu di plastica, per i rifiuti chì ùn pudemu micca gestisce bè. Tutti i prublemi chì ùn anu nunda di fà cù u clima. U clima dipende di altri fattori planetari è astrofisichi, u sole, etc. Da e cose chì ùn anu nunda di fà cù a presenza di sustanzi tossichi. Credu chì a maiò parte di sti ghjovani ùn anu micca un nivellu di cunniscenza abbastanza per trattà stu prublema, ma certamente sò in bona fede.

In u manifestu scrive ancu chì l'aumentu di CO2 hè un fattore benefica.

Di sicuru, CO2 hè l'alimentu di e piante, hè u gasu di a vita. A vita nantu à a terra hè natu 3,5 miliardi d'anni fà quandu i Stromatolites, i primi formi di vita chì appariscenu in u pianeta formate da strutture bio-riconstruite chì anu a capacità di attivà i prucessi di fortosintesi. Ogni omu emette un kilogramu di CO2 per ghjornu quandu respira. Cù stu prucessu di respirazione simu capaci di realizà i prucessi principali di sintesi di zuccaru. Allora u CO2 hè essenziale per a vita nantu à a terra. Invece, in i scoli risichemu di trasfiriri falsi nutizie, infundendu u terrore per a presenza di CO2.

Eppuru, l'Accordu di Parigi s'impegna à riduce l'emissioni di gasi di serra di i paesi di l'UE di almenu 40% da u 2030 paragunatu à i livelli di u 1990.

Quì, ancu s'è noioso, femu quattru calculi aritmetici simplici in favore di quelli chì sentenu u bisognu di capiscenu. I 27 paesi europei in u 1990 cuntribuiscenu à 8% di l'emissioni glubale (l'Italia 0,8%). Infatti, in u 2021 l'Europa hà pruduttu 2,73 Gt di u tutale ( 2,73/33,9 = 8% ). Questu hè 0,09% di u cuntenutu in l'atmosfera chì hè uguali à 3000 Gt ( 2,73/3000 = 0,09% ). Hè accettatu da tutti quelli di a cuncentrazione atmosferica di 420 ppm (parts per million) di CO2, l'omu hè rispunsevule per a quota di 120 ppm.

Reduce da 40% di 2,73 Gt cum'è indicatu da l'Europa (2,73 0,4) = 1,09 Gt. Questa riduzzione cuntarà 0,036% (1,09/3000) in u mondu (ancu s'ellu hè calculatu cù 40% di 0,09% = 0,036%). S'è no vuleva sprime l'incidenza nantu à e quantità cuntribuite da l'omu, 0,036% di 120 ppm hè 0,043 ppm = 43 ppb. (parti per miliardi) ( 43 ppb in 15 anni hè 3 ppb per annu ). Questa parte ùn hè micca misurabile. I strumenti più sofisticati anu una sensibilità di circa 1 ppm . Contr'à st'operazione inutile, l'Auropa face à i citadini di a Cumunità pagà, in diverse forme, mille miliardi annu.

Da sti cunsiderazioni deriva a necessità di u manifestu "Ùn ci hè micca emergenza climatica" ?

Esattamente. Hè per quessa 1500 scientisti, persone chì anu studiatu u clima, anu firmatu a dichjarazione Ùn ci hè micca emergenza climatica dicendu chì ùn ci hè micca emergenza climatica. Pensate chì ci sò parechji scientisti, cum'è R. Lindzen chì eranu inizialmente parte di l'IPCC, scappavanu quandu anu verificatu cumu funziona l'IPCC, chì hè gestitu da economisti. I scientisti sò chjamati à furnisce i dati, ma i rapporti finali sò riassunti da economisti è rapprisentanti pulitichi di i diversi paesi, chì certamenti ùn appartene micca à u mondu di a scienza. Ci sò tanti grandi ambientalisti chì sò andati per questa strada, cum'è Patrick Moore di Greenpeace è si alluntanò da questa urganizazione o Michael Shellenberger, ambientalista premiatu, chì hà dettu: "In nome di l'ambientalisti, mi scusa per l'allarmismu climaticu.

Chì hè stata a risposta à l'appellu-manifestu chì tù ancu firmatu ?

Moltu bè, u nùmeru di scientisti participanti cresce in modu incredibile, avà simu quasi più di 1600 membri. L'attenzione hè alta, a vecu quandu participà à parechji avvenimenti o seminarii, ci sò sempre parechje persone chì, in bona fede, credenu chì l'avvene di u pianeta hè in risicu, sò capaci di capiscenu u miccanisimu pruduciutu da a narrativa diffusa. .

Quale hè invece di mala fede ?

Quelli chì sò i prumutori. In particulare u mondu di a finanza. Se guardemu à a borsa mundiale, u cummerciu nantu à u mercatu di futuri riflette queste pulitiche. U risultatu generale hè l'aumentu di i poveri è l'altru a grande accumulazione di risorse da i gruppi finanziarii mundiali. In u libru editatu da mè " Dialoghi nantu à u clima. Tra l'emergenza è a cunniscenza » (Rubbettino editore), in u quale 16 scentifichi italiani cullaburavanu. Frà questi hè a cuntribuzione di Mario Giaccio, anzianu Decanu di a Facultà d'Ecunumia di Pescara, induve l'aspettu finanziariu chì guverna stu fenominu sò riportati in dettu.

Chì rolu hà avutu l'infurmazioni nantu à i prublemi di emergenza climatica?

Tuttu chistu hè statu trasmessu cù è attraversu l'infurmazioni. Oghje s'ellu mi mette nantu à u megafonu per spiegà e mo idee, ch'elli sò ghjuste o sbagliate, possu ghjunghje à mille persone à ghjornu, s'ellu mi sò occupatu. Pensate chì tutte e nutizie sempre aperte cù sta nutizia. È ùn ci hè un ghjornu chì tuttu ciò chì succede ùn hè micca culpèvule à u cambiamentu climaticu. A secca, l'acqua eccessiva, l'inundazioni sò sempre attribuiti à u cambiamentu climaticu. U clima hè sempre cambiatu è l'aumentu di a temperatura chì avemu registratu oghje, di circa un gradu in l'ultimi centu cinquanta anni, hè naturali è hè cunnessu à a "coda" di l'ultima era di ghiaccio 1500-1700, durante a quale. ci hè Hè stata una calata di temperatura chì hà fattu u Tamigi è a laguna di Venezia congelate in l'invernu. Da quellu mumentu, a temperatura hà cuminciatu à aumentà. Semu in questa fila, cù picculi fluttuazioni, perchè in u 1970 a tampiratura diminuì, trà 2000 è 2015 ferma custanti. Sti picculi oscillazioni carattirizzanu sta fila. Ma ùn anu nunda à fà cù l'inundazioni. Quì entremu in u campu ch'e aghju studiatu, aghju insignatu i risichi geologichi in tutta a mo vita è aghju fattu una ricerca specifica nantu à u sughjettu di i Risichi, destinata à a prevenzione.Cù centinaie di publicazioni aghju dimustratu chì l'urgenza per sfondate o inundazioni, cum'è cum'è i terrimoti, succede perchè ùn ci hè micca prevenzione in u nostru paese.

L'inundazioni in Emilia-Romagna deriva ancu da una mancanza di prevenzione ?

Certu. A verità hè chì l'acqua eccessiva chì caratterizeghja i cundizioni meteorologichi di u nostru paese ùn pudemu micca regulà, perchè l'inundazioni sò parti di u risicu idraulicu è avemu a cunniscenza di mantene in cuntrollu. È cumu si deve esse fattu? Per mezu di prucedure cunnisciute, chì a scienza rende dispunibule, per esempiu, quandu avemu inundazioni, avemu da assicurà chì ci hè a pussibilità di catturà l'acqua eccessiva cù bacini di sigillatura (dighe) è laminate l'inundazioni, assicuratevi chì l'acqua ùn supera micca. certi flussi in i corsi d'acqua i fiumi overflow. È frà altre cose si soprappianu perchè avemu arrubbatu una parte di u so lettu naturali per via di l'espansione urbana necessaria. L'imaghjini di l'Emilia-Romagna inundata parlanu per elli: era un palude avà fattu da l'omu. Aghju aghjustatu chì, s'è avemu cullatu l'acqua in diga, pudemu evità inundazioni, creà energia idroelettrica è, sopratuttu, in l'estiu, quandu ci hè pocu piova quì, avè quantità infinite d'acqua. L'Italie est le pays le plus pluvieux d'Europe, pour vivre avec lui, il ne reste plus qu'à mettre en œuvre ces précautions que la connaissance nous a fournies de manière très précise. U nostru paese hà campatu trent'anni virtuosi, in i quali sse cose sò state fatte dapoi a Cummissione De Marche. In un articulu recente, aghju chjamatu sta negligenza muderna "riturnà l'analfabetisimu". In i talk shows, quandu queste cose passanu, parlanu di tuttu, eccettu a prevenzione. È se qualchissia usa stu terminu, l'utilizanu in modu impropriu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/lemergenza-climatica-non-esiste-parola-di-1500-scienziati-conversazione-con-il-prof-prestininzi/ u Sun, 04 Jun 2023 15:37:20 +0000.