Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A banca US Charles Schwab scricchiola?

A banca US Charles Schwab scricchiola?

Dopu un mesi di i casi di Silicon Valley Bank è Credit Suisse, i sintomi di una putenziale crisa bancaria da i Stati Uniti ùn anu micca calatu, cum'è si pò vede da i numeri di Charles Schwab. Quì perchè. L'analisi di Stefano Feltri, anzianu direttore di u giurnale Domani è editore di a newsletter Appunti

Solu un mese hè passatu da a crisa brusca di u Silicon Valley Bank , u bancu di riferimentu per l'imprese di tecnulugia, chì hà fallutu in un weekend per via di l'uscita brusca di dipositi per una crisa di fiducia trà i titulari di cunti è e cunsequenze di u aumentu di i tassi di interessu.

L'autorità americane guarantiscianu tandu tutti i dipositi, ancu sopra u limitu di 250 000 dollari, è in Auropa u regulatore è a banca centrale svizzera urganizata u salvata di Credit Suisse da UBS, epilogu di una altra crisa di cunfidenza micca direttamente ligata à a prima ma. almenu cum'è periculosu . È avà, hè tuttu finitu ?

A serenità pareva esse tornata à a borsa, l'ultimu mese l'indice bancariu Stoxx Europe 600 hà ancu guadagnatu 6,53 per centu . È ancu ùn hè micca finitu. Solu micca in tuttu.

Chì succede à CHARLES SCHWAB ?

Avà l'enfasi hè nantu à Charles Schwab , un bancu cù un bilanciu quasi trè volte quellu di Silicon Valley Bank, cù un attivu di $ 552 miliardi.

A cuntrariu di Svb, Charles Schwab hè un bancu specializatu in servizii di vendita, vale à dì à i clienti ordinali, piuttostu chè start-ups è fondi d'investimentu.

I dipositi in Charles Schwab sò calati di 30 per centu da un annu fà, è di 11 per centu annu à a data.

Questu ùn hè micca un bonu signu: u volu di dipositi pò causà un bancu per fallu. Cume era u casu per Svb è in l'era di i telefoni intelligenti, ùn ci hè più ancu bisognu di una "corsa bancaria" fisica per attivà u colapsu, solu uni pochi clicchi nantu à l'app di u vostru bancu per spustà i soldi in altrò.

I banche sò strutturalmente esposti à u risicu constantu di fallimentu, u so mudellu di cummerciale tutale hè basatu annantu à l'assunzione chì i depositanti ùn vanu micca tutti inseme per dumandà i soldi chì anu prestu prestu à u bancu.

Ancu s'ellu ùn ci pensemu mai, i soldi in u nostru contu currente ùn sò micca tutti veramente quì: l'avemu prestitu à u bancu chì poi l'utilice cum'è li vede bè (è cum'è e regule permettenu).

In pratica, hè finanziatu à un costu guasi zero da noi depositanti, anzi di solitu ci incaricheghja ancu cummissioni per a gestione di u cuntu currente, ma poi presta quellu soldi à longu andà à tassi più alti, per esempiu per prestiti cummerciale o reali. ipoteche immobiliari per famiglie.

Se i depositanti cumincianu à dumandà i so soldi, u bancu ùn hè micca solu in una pusizioni per piacè tutti.

A guaranzia di u fondu Fdic (in i Stati Uniti, Fitd in Italia) deve scuraggià u "bancu run", in u sensu chì si deve defuse u mutivu di rush à ritirà i soldi prima chì u bancu falli è ùn hè in gradu di rimbursà lu.

Ma ùn pò micca impedisce à i dipositanti di calculà è capiscenu chì hè assai più raziunale di trasfurmà i soldi in altrò perchè, simplicemente, rende più cà in u contu currente.

Un prublema chì ùn hè micca ghjuntu quandu i tassi d'interessu eranu intornu à cero o sottu à cero, ma avà chì i boni di u guvernu sicuru rendenu circa 5 per centu, è chì l'inflazione hè erodendu e sume sempre in u contu, i risparmiatori più raziunali movenu i so soldi in altrò. È ancu i banche stessi, cum'è u bilanciu di Charles Schwab mostra.

DOPO SVB, CHARLES SCHWAB ?

I dipositi à Charles Schwab sò cascati da una media di $ 452,7 miliardi in 2022 à $ 343,1 miliardi in Q1 2023. Questa forma di finanziamentu costa à u bancu solu 0,73 per centu in a remunerazione à i diposituri, vale à dì chì i diposituri cullighjanu quasi nunda.

Titoli assai liquidi è di cortu termine, cusì sicuri è cummercializabili chì sò classificati inseme à u cash (sottu a rubrica "cash and cash equivalents") rende Charles Schwab 4,46 per centu mentre chì in u 2022 anu una media di 0,19 per centu, prima chì a Riserva Federale hà cuminciatu à elevà i tassi.

I clienti più intelligenti di Charles Schwab sò dunque trasfirendu u so risparmiu da i cunti correnti à forme d'investimentu sicure è prufittuali di cortu termine, cum'è dimustratu da u fattu chì i fondi di u mercatu di soldi gestiti da a stessa banca anu quasi radduppiatu e somme investite, da 144,7 miliardi in 2022. à 316,4 in 2023.

In corta, cù questi numeri, e crisi bancarie pare micca solu inevitabbili, ma ancu raziunali. Perchè i risparmiatori anu da rinunzià i ritorni garantiti da l'aumentu di i tassi d'interessu solu à i banche, mentre soportanu ancu i costi di l'inflazione?

Cum'è i banche, i sistemi d'assicuranza sò ancu basati nantu à u fattu chì micca tutti sò compensati à u stessu tempu.

U Fdic, u fondu chì deve avà guarantiscenu tutti i dipositi americani finu à 250.000 dollari, hà una dotazione di circa 128 miliardi , ghjustu per una crisa bancaria di medie dimensioni. Certamente ùn hè micca veramente rimbursà milioni di titulari di cunti in casu di una crisa sistemica.

INSOLVENTE

Un ingredientu manca da sta catastrofa putenziale slow-motion : l'effettu di l'aumentu di i tassi d'interessu nantu à u valore di i bonds in u bilanciu. Tramindui SVB è Silvergate, l'altru bancu chì hè andatu in liquidazione prima di a corsa di a banca, avianu investitu a maiò parte di i so assi in securities cù maturità di almenu 10 anni ( 79 per centu di l'assi di SVB è 73 per centu per centu di Signature ).

I clienti ponu ritruvà i so soldi cun un clic, i banche piglianu una decina d'anni: u saldo hè fragile è si basa, infatti, nantu à a vuluntà di i clienti di lascià l'inflazione erode u so risparmiu mentre i banche guadagnanu soldi nantu à a diferenza trà i tassi bassi pagati à i depositanti è i tassi elevati raccolti nantu à prestiti o investimenti.

In ogni casu, se i tassi d'interessu aumentanu cum'è una reazione à l'inflazione, u valore di quelli tituli à longu andà cade: nunda di male se u bancu li mantene in u bilanciu è solu recullà i cuponi in attesa di rimborsu, ma hà da vende per rimbursà u i depositanti chì riclamanu u so risparmiu, tandu a perdita di capitale si materializeghja è a banca risicheghja di colapsà (cum'è accadutu à Svb).

Allora quante banche americane sò potenzialmente insolventi? Probabilmente tutti, risponde à l'economistu Lawrence Kotlikoff è l'investitore Rick Miller , in un articulu in ProMarket.org, se i ligami nantu à u bilanciu sò stati valutati à i valori di u mercatu.

(Extrait d'un article publié dans le bulletin Appunti par Stefano Feltri, ancien directeur du journal Doman i)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/la-banca-americana-charles-schwab-scricchiola/ u Tue, 18 Apr 2023 06:36:06 +0000.