Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè l’Italia è l’UE sò sbagliati per sottovalutà a Slovenia

Perchè l'Italia è l'UE sò sbagliati per sottovalutà a Slovenia

Pocu hè dettu di a Slovenia, è hè un sbagliu: hè un paese cù assai indicatori ecunomichi pusitivi, dotatu di una robusta capacità industriale. L'approfondimentu di Alessandru Napoli

Solu quindici minuti separanu a cità italiana di Trieste da a so frontiera orientale una volta turbulenta, avà infine più tranquilla. Gorizia è Nova Gorica, in più d'avè nomi simili, spartevanu un muru divisoriu finu à un paru di decennii fà, una spezia di mini Muru di Berlinu, ancu s'ellu hè assai menu massiccia è spaventosa. Dopu chì u muru hè cascatu cù l'entrata di a Slovenia in l'UE è dopu in u spaziu Schengen, e cità si sò abbracciate di novu, in u 2025 seranu inseme capitali europee di a cultura è Trieste hè ancu più vicinu à a so fruntiera dolorosa. Centu chilometri passabili nantu à una autostrada comoda è muderna si dividenu (oghje puderia dì chì l'avvicinamu) à a capitale slovena Ljubljana.

Eppuru si sà pocu di stu vicinu, chì hè apparsu in a scena europea dopu à a disintegrazione di a Jugoslavia, reta di curiosità turistiche. Allora pigliamu l'uccasioni di fighjulà (è dilla) di più vicinu.

A SLOVENIA : UN PAESE BEN POSIZIONU IN E MEDIA EUROPEA

Sloveni, almenu quelli chì residenu in Slovenia, sò pocu più di dui milioni. Abitanu in un paese prusperu, in u 58u postu in u mondu in quantu à u PIB per capita ($ 34,100), pocu sottu à quellu di a Repubblica Ceca è micca luntanu da quellu di l'Italia, ma definitivamente sopra à quelli di u Portugallu è a Grecia ). Sò trà quelli chì sbuchjanu u nasu quandu u PIB hè adupratu per misurà u benessiri di un paese ? Ebbè, se guardate u valore di l'Indice di Sviluppu Umanu, a pusizione di a Slovenia in u ranking internaziunale hè ancu in u gruppu di punta, vinti-unu. Etniquement compact, avec une minorité de langue italienne sur Primorska (le Littoral) et une minorité de langue magyar au-delà des murailles, il s'agit aussi d'un pays jeune, qui n'a obtenu l'indépendance qu'en 1991 s'éloignant de la République Federative de Jugoslavie avec un "guerra" chì durò solu dece ghjorni : a difesa territuriale chjuca è compacta contr'à l'Armata Populari Jugoslava (JNA).

Diventa indipindente, a Slovenia hè assai attaccata à a so identità di paese alpinu : i Sloveni si paragunanu à i Svizzeri è l'Austriachi, micca à l'altri vicini cum'è i Croati è i Taliani. A Svizzera è l'Austria sò i so punti di riferimento . Per seculi, i Sloveni ùn anu mancu seriamente pensatu ch'elli eranu Sloveni. "Cù l'autorità è in e cità si parlava tudiscu, in paese è in casa ciò ch'è no chjamava dialettu", dicenu i vechji chì mantenenu a mimoria di i tempi passati o chì piglianu a mimoria da i so babbi è missiavu. U prete celebrava a messa in latinu è l'omelia in « dialettu ». I taliani è i croati cuntinueghjanu à scherzà nantu à questu : « Quelli sò tedeschi chì parlanu una lingua slava ».

"Germani" di lingua slava.

D'altronde, finu à a Prima Guerra Munniali, l'identità naziunale hè stata ricustruita in a campagna, perchè a cità induve si cuncentrava u più grande numaru di Sloveni ùn era micca in a Slovenia storica : era Trieste. Ùn ci era micca veri "città" in a Slovenia storica. Dopu à a fine di a Prima Guerra Munniali, unisce à u novu "Regnu di Serbi, Croati è Sloveni" ùn era micca un saltu di fede pan-slava, ma a ricerca di un novu paraplu di prutezzione da i "irredentisti" è "Massoni senza Diu". » (vale à dì da i taliani), postu chì quellu di l’imperu asburgu avia fiascatu.

Lubiana hè a capitale. Una piccula capitale (pocu menu di 290 000 abitanti), efficiente è – cum'è dicenu oghje – eco-friendly . In pochi chilometri si trova fora di u centru, cumincianu i boschi è i chjassi, induve Sloveni di tutte l'età s'affollanu a dumenica è in l'estate, ossessionati da fà sport. Chi poi si ferma à manghjà in ristoranti à l'aria aperta, una vera passione di u slovenu mediu. Ma à mezu à u paisaghju più campagnolu, trà boschi è campi di granu chì parenu pettinati cum'è una coiffure più precisa, trà i paesi è e chjese parrocchiali campagnoli, quandu menu l'aspettate, appariscenu i capanni industriali.

PUNTU FORZA DI INDUSTRIA

L'industria hè stata è ferma un puntu forte di stu paese è cuntribuisce à furmà 32% di u valore aghjuntu. Cum'è u paese alluntava i ligami cù u restu di u mondu slavu di u Sud, l'industria si trasformò, innuvava è internaziunale. Questu hè, per esempiu, a storia di Tomos , una vechja fabbrica di motociclette è vitture sottu licenza basatu in Capodistria è privatizata gradualmente, capu in u mercatu di dui roti motorizzati in l'Olanda è ben cunnisciuta in l'USA. Ma hè ancu a storia di Elan di Begunje, i sci, snowboards è barche à vela, u primu in Auropa à avè utilizatu a fibra di vetru, sia per i sci è i battelli. Ci hè spessu assai di ricerca è sviluppu daretu à i successi di sti cumpagnie. Ricerca è sviluppu fatti in Slovenia , trà prati, campi è paesi prima di a capitale.

U CASU DI U GORENJE MULTINAZIONAL

Ma in u campu industriale a storia di successu più chjappu resta quella di Gorenje, una multinaziunale di dimensioni inesperu per un paese cusì chjucu. Gorenje produce i bianchi. À l'epica di samoupravljanje (autogestione), questu hè quandu quellu paese chjamatu allora Jugoslavia hà pruvatu à sperimentà un mudellu di sucialismu sfarente da u capitalisimu statale sovièticu, Gorenje era solu una grande fabbrica chì pruduce l'apparecchi di casa. Puntu. Gorenje oghje ùn saria micca ricunnisciutu da quelli chì u sapianu in quelli ghjorni. Hà acquistatu cumpagnie è fabbriche in parechje parte di u mondu, hà sviluppatu è appiicatu tecnulugii assolutamente innovativi, di risparmiu energeticu è di l'ambiente è soprattuttu s'hè focu annantu à u disignu industriale, un altru bump sloveno: a cullaburazione cù Pininfarina hè strategica.

Mercator (ipermercati) hè ancu una multinaziunale slovena assai populari cù u publicu generale in l'Europa Sud-Est. Si pò dì chì hè à l'Europa Sud-Est ciò chì Carrefour hè à Francia o Tesco à u Regnu Unitu. A maiò parte di l'azzioni sò avà in manu di l'Agrokor croatu, ma u "capu" ferma in Ljubljana.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/slovenia-industria-indicatori-economici/ u Sat, 25 Feb 2023 06:29:05 +0000.