Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Eccu u pianu di u guvernu (pianu, pianu) nantu à Spid è Cie

Eccu u pianu di u guvernu (pianu, pianu) nantu à Spid è Cie

U guvernu Meloni disattiva l'interruzione di Spid è cerca un accordu cù i prestatori di servizii, chì volenu cumincià à guadagnà. Avviamu versu l'unificazione cù a Cie, ma i tempi parenu abbastanza longu. Ciò chì hà dettu u sottusegretariu Butti

Ùn ci sarà micca cunflittu cù i fornituri di Spid. Almenu questu hè ciò chì emerge da l'entrevista chì Alessio Butti , sottusecretariu di u Primu Ministru cù rispunsabilità per l'innuvazione tecnologica è senatore Fdi, hà datu à Il Sole 24 ore .

A CORSA DI GUVERNAMENTE PER NON CHIUDE SPID

Ma andemu in ordine. E cuncessioni per Spid scadrà u 23 d'aprile 2023. Iè, perchè Spid ùn pò micca esse solu, ma per ottene e credenziali avete bisognu di cuntattà unu di i gestori di l'identità digitale attivati ​​da AgId. In vista di u terminu di primavera, u 20 di ferraghju, l'Agenzia per l'Italia digitale, cum'è cunnisciuta per esse postu direttamente sottu à a presidenza di u Cunsigliu, hà convocatu una riunione cù i gestiunari di Spid per affruntà u prublema di rinnuvimenti.

Ma l'imprese intendenu ghjunghje à l'appuntamentu in modu aggressivu, affirmannu chì ùn volenu più sopportà i costi è dumandendu aiutu à l'esecutivu. Altrimenti, puderianu esse l'imprese chì si ritiranu da l'accordu è mandanu u delicatu ghjocu di cuncessione à e carte. Scaduti quelli cù Aruba, Infocert, Intesa (gruppu Kyndryl), Lepida, Namirial, Poste Italiane, Register, Sielte, Tim, etc…

QUALI MANAGERS DUMANDE

Wired , chì hà intesu da certi partiti direttamente interessate nantu à a materia, informa chì i gestori, riuniti in l'associu cummerciale Assocertificatori (l'associu chì unisce a maiò parte di l'undici fornitori: Aruba, Tim, Register, Infocert, Namirial, Poste, Sielte, Intesa , TeamSystem, Lepida è Etna), si lamentanu soprattuttu nantu à u puntu chì Spid hè liberu per i citadini : "U costu di l'attivazione è di a gestione hè sopr'à e cumpagnie autorizate à emette identità digitale, chì però si sò lagnati di u pesu per qualchì tempu è dumandanu supportu per mantene u sistema. A cifra circulata trà l'insiders hè di 50 milioni d'euros annu, per un serviziu chì affilieghja 12.000 organi publichi ».

"I gestori – raporta u Fatto – parenu disposti à cuncede un'altra estensione per una tarifa chì rende u serviziu sustinibili ancu per elli è possibbilmente venenu da una parte di i fondi di u Pnrr". L'imprese fighjàvanu quelli 600 milioni d'euros ghjunti da a UE per permette à u nostru paese di digitalizà u dialogu cù l'Amministrazione publica. In fatti, quelli chì anu investitu in Spid sin'à avà l'anu fattu senza suvvenzione, per quessa ch'elli dumandanu avà à u Statu una quantità trà unu è cinquanta euru è dui euro per utilizatore registratu. Da piglià nota da u Pianu Naziunale di Ripresa è Resilienza.

U SCONTU CU BUTTI

In l'ultime ore, u sottusegretariu di u Primu Ministru incaricatu di l'innuvazione tecnologica hà convocatu l'AssoCertificatori. È apparentemente u celu chjaru hè tornatu à l'identità virtuale, postu chì dopu à i nuvuli minacciati riuniti da u stessu Butti in dicembre, l'esecutivu pare avà vulsutu "travaglià à un accordu in u megliu interessu di i citadini è di l'imprese" è rinnuvà l'accordi. chì scade u 23 d'aprile dopu l'ultima di una seria di estensioni.

In rialità, cum'è avemu anticipatu, u guvernu piglia u so tempu. Per una strategia di uscita ordinata, chì ùn manda micca più di a mità di a pupulazione in u caosu (34 milioni d'identità digitale), u tempu hè necessariu, per chjude Spid è ferry a basa di dati sana in altrò. Ghjè u stessu Butti chì l’hà dettu : « trè arnesi d’identità ùn simplificà micca a vita è custanu u Statu ». Induve andà, però, ùn hè micca chjaru.

À u mumentu, u sottusegretariu chì hà u dossier di Spid nantu à a so scrivania dice sempre chì "una valutazione ecunomica di i costi incorsi hè in corso è travagliemu à un accordu in u megliu interessu di i citadini è di l'imprese". È questu hè perchè vulete evità l'arrestu bruscu di u sistema per tutti i mezi. In quantu à l'avvene di Spid è à l'intenzione di cunverge à longu andà in un unicu sistema d'identità digitale naziunale, Butti clarifica: «Ancu qualcunu hà intesu di malintenderà e mo parolle, aghju parlatu chjaramente di a necessità di raziunalizà l'arnesi d'identità digitale per avvicinassi. u quadru europeu è rende a vita più faciule per i citadini è l'imprese. Pensu chì u prublema ùn deve micca divisu trà i fan. Trè arnesi d'identità ùn facenu micca a vita più faciule è costanu u statu. Avemu un prucessu avanzatu di l'identità digitale europea, chì duvemu micca solu seguità, ma ancu anticipà per permette à i citadini taliani, u più prestu pussibule, di cumunicà facilmente cù l'amministrazione publica italiana è europea. Un accordu deve esse truvatu trà tutti i sugetti implicati, è cun grande attenzione sottu à l'aspettu legale, tecnicu è tecnulugicu, in relazione à l'Auropa ".

In cortu, u ballò hè cacciatu, in a cuscenza chì ci hè assai da fà è riurganizà è chì dighjà oghje, in u megliu di e nostre tradizioni lucali, ci hè assai cunfusione, ancu in fronte à u principale rivale di Spid. vale à dì Cie chì «A situazione varieghja da Comune à Comune – ammette Butti, cun riferimentu à u costu per l'utilizatori -. Avemu da travaglià inseme cun elli per riduce i tempi di liberazione è simplificà l'usu di a CIE, pigliendu in prestito ciò chì hè ghjuntu finu à avà ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/ecco-il-piano-piano-piano-del-governo-su-spid-e-cie/ u Fri, 24 Feb 2023 12:17:56 +0000.