Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cosa succede à i cunti correnti italiani. Segnala Fabi

Cosa succede à i cunti correnti italiani. Segnala Fabi

Dopu à quattru anni di crescita constante, in u 2022 u saldu tutale di i cunti correnti di e famiglie in u nostru paese hè diminuitu di quasi 20 miliardi d'euros. Ciò chì esce da u rapportu Fabi guidatu da Lando Maria Sileoni nantu à i cunti currenti di e famiglie taliane. Fatti, numeri, paraguni è scenarii

L'inflazione è u costu di a vita inverte a tendenza di risparmiu di i taliani: dopu à quattru anni di crescita constante, in u 2022 u saldu tutale di i cunti correnti di e famiglie in u nostru paese hè diminuitu di quasi 20 miliardi d'euros. D'aostu à nuvembre ci hè stata, infatti, una caduta di 18 miliardi da 1.177 miliardi à 1.159 miliardi, cù una riduzione di 1,5%. Dighjà in ghjugnu, paragunatu à maghju, ci era una diminuzione iniziale di 10 miliardi.

L'inversione di tendenza conspicuous in a capacità d'accumulazione di i titulari di u contu vene dopu un longu periodu di aumentu di i saldi di depositu bancariu: à a fine di u 2017, a quantità tutale era 967 miliardi, à a fine di 2018 era 990 miliardi (+ 23 miliardi). à a fine di u 2019 à 1 044 miliardi (+ 54 miliardi), à a fine di u 2020 à 1 110 miliardi (+ 66 miliardi) è à a fine di u 2021 à 1 144 miliardi (+ 34 miliardi).

I dati mostranu guasi cinque anni di risparmiu (da dicembre 2017), ma cù un cambiamentu di corsu preoccupante à a fine di u 2022 : i cunti di i taliani sò sempre cresciuti è anu superatu i 1000 miliardi, cù una tendenza à l'accumulazione chì supera i 212 miliardi d'euros. (somma di l'economie accumulate da 2017 à maghju 2022).

U cambiamentu annuale hè sempre pusitivu è cun un budgetu tutale di 1,044 miliardi à a fine di u 2019, 1,110 miliardi à a fine di u 2020, 1,144 miliardi à a fine di u 2021 è 1,179 miliardi à a fine di u 2022.

Se in i primi sette mesi di u 2022, a liquidità accumulata da e famiglie hà quasi toccu 1.180 miliardi d'euros, cù una crescita – ancu più lenta chè in u passatu – di 0,9% dapoi u principiu di l'annu, i dati per i quattru mesi dopu cunfirmanu i timori. ormai accertata, di un colapsu di u putere d'acquistu chì obbliga i taliani à tirare nantu à e so riserve per scuntrà i costi più altu. Da lugliu à nuvembre, i cunti correnti totali sò cascati da quasi 20 miliardi d'euros. U valore tutale era di 1.178 miliardi d'euros in lugliu è 1.159 miliardi d'euros à a fine di nuvembre, cù una riduzzione di quasi dui punti percentuali (-1,53%) è chì dimostra chì u costu di a crisa principia à esse tutti in i so sacchetti italiani. .

A cunferma di una situazione difficiuli vene ancu da a tendenza di i debiti di a famiglia italiana, chì marca un incrementu di prestiti per u cunsumu è a stabilità di prestiti per scopi persunali. In generale, in nuvembre a quantità di prestiti per e duie categurie hè stata di 256 miliardi d'euros, sopra à ghjennaghju di u stessu annu (+ 1,5 %) è superendu a tendenza di crescita constante da 2017, uguali à '1,2 %. I numeri di crescita di u mondu di i prestiti finalizzati è micca finalizzati venenu cum'è un slap in a faccia paragunatu à e cundizioni di u mercatu, perchè ùn sò certamente micca i tassi d'interessu bassi chì guidanu e dumande, ma piuttostu a crescente propensione à pagà l'acquistu in rate. , chì face a relazione chì i taliani anu cù l'ecunumia è u risparmiu contradictoriu. U sensu di l'incertezza è u timore di quelli chì ùn rinunzià micca a liquidità o ancu e spese anu fattu micca solu i dipositi liquidi, ma ancu i prestiti.

In l'ultimi cinque anni, ci hè statu un aumentu generale di prestiti persunali è prestiti per i beni di cunsumu di 3,1 miliardi (+1,2%) da 253,6 miliardi à 256,7 miliardi: questu incrementu hà cunsideratu largamente i prestiti destinati à l'acquistu di beni è servizii per 21,1. miliardi (+ 22,2%), è più chè cumpensà a riduzzione registrata da u latu di i prestiti destinati à e spese persunali, chì anu diminuitu da 17,9 miliardi (-11,3%) in u stessu periodu di tempu. In solu 11 mesi di u 2022, a dumanda di prestiti di u cunsumu ùn hè micca diminuita è hè aumentata da un bonu 5 miliardi d'euros, cù un tassu di crescita vicinu à u 5% è assai sopra ancu l'aumentu mediu di l'ipoteche per cumprà in casa (3,8%). . U flussu di prestiti finalizzati hà superatu a figura di 116 miliardi d'euros à a fine di nuvembre è ancu s'ellu ci hè digià più di duie maneuvre nantu à i tassi di u bancu cintrali europeu, l'effettu di l'aumentu di l'inflazione ovviamente l'affetta in una misura maiò. nantu à u putere di spesa di i citadini. Se a tendenza di crescita di i prestiti persunali è di u creditu à u cunsumu si cuntinueghja, a sustenibilità finanziaria di e famiglie taliane puderia esse minacciata da u pesu ancu più influente di l'aumentu di i prezzi è l'aumentu di i tassi d'interessu, cù cunsequenze suciali chì correnu u risicu di diventà preoccupante per quelle famiglie. chì u ricursu à u creditu hè digià u strumentu per risponde à i costi di educazione, shopping, viaghji, sport, famiglia è fatture.

"L'inflazione restarà sempre à livelli particularmente elevati per i prossimi dui anni: una prima calata serà registrata solu à a fine di questu annu, ma ci vole à aspittà finu à u 2025 per vede l'indice di i prezzi à u cunsumu torna à una media di 2% in a zona euro. Significa chì in 2023 è 2024 i prezzi cuntinueghjanu à cresce à un ritmu significativu, cù evidenti cunsequenze negative per tutti i taliani. A risposta ùn pò esse solu l'aumentu di i tassi d'interessu da u Bancu Centrale Europeu chì, daveru, corre u risicu di diventà un boomerang di creditu. U guvernu hà bisognu di pulitiche fiscali più incisive destinate à aumentà u redditu dispunibile, è speru chì e risposte in questa direzzione ponu digià ghjunghje questu annu. Ma sopratuttu, i rinnuvamenti di tutti i cuntratti cullettivi di u travagliu scaduti sò essenziali, cù aumenti significativi di i salarii. Ricordu chì più di sei milioni di travagliadori aspittàvanu di rinnuvà i so accordi cullettivi, in certi casi da più di cinque anni. Prestu inizieremu i negoziati per u cuntrattu di i travagliadori di banche femine è maschili, simu per compie a piattaforma sindacale » dichjara u secretariu generale di Fabi, Lando Maria Sileoni.

ANALISI INTEGRAL

A sopravvivenza di u risparmiu in i tempi d'oghje ùn hè più una guaranzia è questu hè dimustratu da i dati nantu à i sacchetti di i taliani, alleggeriti da l'onda di i continui flare-ups in i prezzi di l'energia è da una inflazione generalizata chì hè sempre più in crescita. Sì i cunti currenti di i taliani ùn anu mai cessatu di cresce dapoi u 2017, i dati per l'ultimu trimestre di u 2022 sò in fattu cum'è un alarme suciale, dimustrendu chì e cundizioni di e famiglie puderianu principià à esse cumprumessi in u futuru immediatu. Mentre Covid, in fattu, hà acceleratu è poi sustinutu a crescita di i porcellini italiani, e stesse riserve cumincianu avà à erode è esse aduprate cum'è una difesa contr'à i costi più alti. I dati mostranu quasi cinque anni di risparmiu (da dicembre 2017), ma cù un cambiamentu di corsu preoccupante à a fine di u 2022 (da dicembre 2017) : i cunti di i taliani sò sempre cresciuti è anu superatu i 1 000 miliardi, cù una tendenza à l'accumulazione chì superava i 212 miliardi d'euros (somma di l'economie accumulate da 2017 à maghju 2022). U cambiamentu annuale hè sempre statu pusitivu è cun un budgetu tutale di 1.044 miliardi à a fine di u 2019, 1.110 miliardi à a fine di u 2020, 1.144 miliardi à a fine di u 2021 è 1.179 miliardi à a fine di u 2022. porcellini di taliani cuntinueghja à superà u piccu di 1 000 miliardi d'euros, ma cù una inversione di tendenza chì hà datu i primi signali à partesi da a fine di a prima mità di u 2022 è chì hà dimustratu cumu – in pocu più di un quartu – quasi 20 miliardi d'euros eranu brusgiatu EUR.

U POTERE D'ACQUA COLLAPSES, RISERVE FALL TO 1,159 BILLION

Se in i primi sette mesi di u 2022, a liquidità accumulata da e famiglie hà quasi toccu 1.180 miliardi d'euros, cù una crescita – ancu più lenta chè in u passatu – di 0,9% dapoi u principiu di l'annu, i dati per i quattru mesi dopu cunfirmanu i timori. ormai accertata, di un colapsu di u putere d'acquistu chì obbliga i taliani à tirare nantu à e so riserve per scuntrà i costi più altu. Da lugliu à nuvembre, i cunti correnti totali sò cascati da quasi 20 miliardi d'euros. U valore tutale era di 1.178 miliardi d'euros in lugliu è 1.159 miliardi d'euros à a fine di nuvembre, cù una riduzzione di quasi dui punti percentuali (-1,53%) è chì dimostra chì u costu di a crisa principia à esse tutti in i so sacchetti italiani. .

A cunferma vene ancu da a tendenza in i debiti di e famiglie italiane, chì marca un aumentu di i prestiti per u cunsumu è a stabilità di i prestiti per scopi persunali. In generale, in nuvembre a quantità di prestiti per e duie categurie hè stata di 256 miliardi d'euros, sopra à ghjennaghju di u stessu annu (+ 1,5 %) è superendu a tendenza di crescita constante da 2017, uguali à '1,2 %. I numeri di crescita di u mondu di i prestiti finalizzati è micca finalizzati venenu cum'è un slap in a faccia paragunatu à e cundizioni di u mercatu, perchè ùn sò certamente micca i tassi d'interessu bassi chì guidanu e dumande, ma piuttostu a crescente propensione à pagà l'acquistu in rate. , chì face a relazione chì i taliani anu cù l'ecunumia è u risparmiu contradictoriu. 

PIÙ DEBITI PER SCONTRI SPESE CURRENTI

U sensu di l'incertezza è u timore di quelli chì ùn rinunzià micca a liquidità o ancu e spese anu fattu micca solu i dipositi liquidi, ma ancu i prestiti. Hè assai prubabile chì u debitu cresce per risponde à e spese attuali. In l'ultimi cinque anni, ci hè statu un aumentu generale di prestiti persunali è prestiti per i beni di cunsumu di 3,1 miliardi (+1,2%) da 253,6 miliardi à 256,7 miliardi: questu incrementu hà cunsideratu largamente i prestiti destinati à l'acquistu di beni è servizii per 21,1. miliardi (+ 22,2%), è più chè cumpensà a riduzzione registrata da u latu di i prestiti destinati à e spese persunali, chì anu diminuitu da 17,9 miliardi (-11,3%) in u stessu periodu di tempu. Sì, in fattu, i prestiti per scopi persunali cuntinueghjanu à rapprisintà a fetta più significativa in a mappa di l'usu di u creditu di pagamentu da e famiglie – cù un percentinu chì hà righjuntu u piccu di 25% in 2017 è chì supera ancu u 20% di u finanziariu generale. esposizione à a fine di u 2022 – L'appetite di i taliani per u creditu di u cunsumu hà cuntinuatu à cresce, stendu trà u 17% è u 18% à l'iniziu di a pandemia. 

A SOSTENIBILITÀ FINANZIARIA DI E FAMIGLIE À RISCHI

Tuttavia, i dati per u 2022 – in particulare per l'ultima parte di l'annu – cumincianu à mandà qualchi signali d'alarma nantu à a dispunibilità di risorse ecunomiche immediate da parte di i cunsumatori, perchè a crescente dumanda di prestiti mirati, à tassi chì ùn sò micca. più imbattibile, hè un indicazione micca solu di un interessu in i beni micca durable, ma u specchiu di una disgrazia finanziaria di quelli chì prubabilmente trovanu difficiuli di finanzià e spese currenti. In solu 11 mesi di u 2022, a dumanda di prestiti di u cunsumu ùn hè micca diminuita è hè aumentata da un bonu 5 miliardi d'euros, cù un tassu di crescita vicinu à u 5% è assai sopra ancu l'aumentu mediu di l'ipoteche per cumprà in casa (3,8%). . U flussu di prestiti finalizzati hà superatu a figura di 116 miliardi d'euros à a fine di nuvembre è ancu s'ellu ci hè digià più di duie maneuvre nantu à i tassi di u bancu cintrali europeu, l'effettu di l'aumentu di l'inflazione ovviamente l'affetta in una misura maiò. nantu à u putere di spesa di i citadini. Se a tendenza di crescita di i prestiti persunali è di u creditu à u cunsumu si cuntinueghja, a sustenibilità finanziaria di e famiglie taliane puderia esse minacciata da u pesu ancu più influente di l'aumentu di i prezzi è l'aumentu di i tassi d'interessu, cù cunsequenze suciali chì correnu u risicu di diventà preoccupante per quelle famiglie. chì u ricursu à u creditu hè digià u strumentu per risponde à i costi di educazione, shopping, viaghji, sport, famiglia è fatture.

IN CINQUE ANNI IPOTECHE CRESSE DA OLTRE 50 MILIARDI

In quantu à l'ipoteche, più precisamente, trà u 2017 è u 2022 ci hè stata una crescita di più di 50 miliardi d'euros (+13,5%), cù u stock di erogazioni chì passa da 375 miliardi à 425 miliardi. A crescita hè stata custante in tuttu u quinquenni osservatu: à a fine di u 2018, i prestiti totali per l'acquistu di case avianu righjuntu 379 miliardi, à a fine di 2019 à 383 miliardi, à a fine di 2020 à 391 miliardi, à a fine. di 2021 à 409 miliardi. In i primi 11 mesi di l'annu passatu, dunque, ci era un aumentu di più di 16 miliardi (+ 3,9%); in u stessu periodu, i prestiti persunali è u creditu di u cunsumu crescenu di più di 3 miliardi (+ 1,2%), passendu da 252 miliardi à 256 miliardi. L'aumentu di i tassi d'interessu, causatu da l'aumentu di u costu di soldi, purtatu da u Bancu Centrale Europeu à 2,5%, puderia, in i prossimi mesi, avè ripercussioni nantu à u mercatu di l'ipoteca : cù tassi più alti, ancu a quantità di i rates. è u costu più altu di u debitu puderia frenà e dumande da i cunsumatori è i sborsi da i banche.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/cosa-succede-ai-conti-correnti-degli-italiani/ u Sat, 21 Jan 2023 06:47:32 +0000.