Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Quale sfida à Elon Musk cù neuroni artificiali?

Quale sfida à Elon Musk cù neuroni artificiali?

U Neuralink d'Elon Musk, u chip cuncepitu per esse impiantatu in u cervellu cù u scopu di permette à e persone disabile di spustà è di cumunicà, pare esse in una strada sbagliata, mentre chì a squadra di una università svedese, cumpresu un ricercatore talianu, face passi impurtanti avanti. . Tutti i dettagli

Neuroni artificiali capaci di mudificà a freccia cardiaca, ma ancu, sperendu un ghjornu, utili per trattà e ferite di a spina è e malatie neurodegenerative, cum'è Parkinson, Alzheimer è sclerosi lateral amiotrofica (ALS).

Tuttavia, ùn hè micca una quistione di u miliardariu Elon Musk è u so prughjettu Neuralink, ma di duie ricerche: una di l'Università Svedese Linköping è una altra di l'Università Northwestern in Illinois.

CHE POSSÀ FARE I NEURONI ARTIFICIALI (PER ORA).

I ricercatori di l'Università di Linköping, chì u so studiu hè statu publicatu in Nature Materials , anu creatu neuroni artificiali chì riproducenu fedelmente e caratteristiche di e cellule nervose biologiche è sò capaci di stimulà i nervi.

Queste novi cellule nervose create in u laboratoriu è chjamate neurone elettrochimiche organiche imitanu avà 15 di e 20 caratteristiche tipiche di e cellule nervose biologiche.

COME SONO FATTI

I neuroni artificiali sò cumposti da transistori elettrochimici organici – vale à dì i dispositi elettronichi chì permettenu di cuntrullà u flussu di corrente in un circuitu – fatti da certi polimeri cunduttori chì ponu esse facilmente stampati nantu à fogli di plastica sottili.

Cum'è u ricercatore talianu Simone Fabiano, chì hà participatu à l'studiu, spiegà in una entrevistaRepubblica , hè "un minuscule dispositivu fattu di materiale molle è organico, una spezia di plastica". Hè custituitu di ioni è sustanzi chjamati neurotrasmettitori. "Per esempiu – hà dettu – cù i nostri neuroni artificiali usemu u cloru di sodiu, u salinu di tavola, per imità i pompi di sodiu è di potasio chì i neuroni naturali utilizanu per cumunicà".

I dispusitivi di l'Università Northwestern, chì u so studiu hè statu publicatu in u ghjurnale Cell Stem Cell , sò stati invece ottenuti da e cellule staminali cultivate nantu à un materiale sinteticu cumpostu di nanofibres chì si movenu constantemente chì imitanu u cumpurtamentu di e molécule biologiche.

L'ESPERIMENTU UNIVERSITÀ LINKÖPING

I neuroni, cunnessi à u nervu vagu di i topi utilizati per l'esperimentu, anu causatu un cambiamentu di 4,5% in a freccia cardiaca di i topi. Questa era a dimostrazione chì i neuroni artificiali sò capaci di cumunicà cù quelli di l'animali.

"Siccomu u nervu vagu ghjoca un rolu chjave in u sistema immune di u corpu è u metabolismu, a scuperta puderia apre a strada per applicazioni essenziali in diversi trattamenti medichi", dice u studiu.

Unu di i prossimi scopi chì i circadori speranu di cutà hè di riduce u cunsumu d'energia di i neuroni artificiali, chì hè attualmente assai più altu ch'è quellu di e cellule nervose biologiche.

CHE CAMBIAMENTI COMPARAU À MUSK'S NEURALINK

Ancu s'è i circadori sò cuscenti chì ci hè ancu una longa strada per andà, parenu esse nantu à u dirittu in quantu à Musk è u so Neuralink. "L'idea à longu andà hè di utilizà neuroni artificiali per rimpiazzà parti di u nostru sistema nervu. Hè u prughjettu di Elon Musk : fà circuiti chì interfaccianu cù u cervellu. Ma a nostra linea di ricerca hè megliu ", disse Fabiano à La Repubblica .

U mutivu, spiegò l'espertu, hè chì u patronu di Tesla usa siliciu – "sò in realtà chips di l'informatica" – è questu significa chì sò rigidi è dunque in più risicu di rifiutu, mentre chì utilizanu materiali organici, "potenzialmente biocompatibili è sfarente di siliciu. usanu segnali elettrici generati cum'è in u cervellu: cù ioni è neurotrasmettitori ".

PERCHÈ PUDERU ESSERE UTILI

I neuroni artificiali implantati in u cervellu umanu, s'ellu devenu esse una realità, puderanu avè un impattu pusitivu impurtante in parechje patologie. Cum'è Fabiano hà precisatu, "u nervu vagu, à quale avemu cunnessu in u topu, regula u ritmu di u core, ma agisce ancu nantu à l'insulina è a diabetes è annantu à certe malatie autoimmune. Dighjà oghje a so stimulazione hè aduprata per cumbatte a depressione ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/sanita/chi-sfida-elon-musk-con-i-neuroni-artificiali/ u Wed, 18 Jan 2023 12:02:40 +0000.