Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Vive in un mondu fattu da a Riserva Federale. Avvisu qualcosa di sbagliatu?

Vive in un mondu fattu da a Riserva Federale. Avvisu qualcosa di sbagliatu?

Scritta da Lynn Parramore via l'Istitutu per u Novu Pensu Economicu,

In u so novu libru, u veteranu Wall Street watcher è economista Nomi Prins avvirtenu chì e strategie di u bancu cintrali implementate da a crisa finanziaria distrughjenu l'ecunumia reale, aggravendu a inuguaglianza è creanu un caos suciali.

Avete mai dumandatu perchè hè chì per a maiò parte di u 21u seculu, ùn importa quale hè in a Casa Bianca, ùn importa micca u statu di l'ecunumia, è a priscinniri di ciò chì a ghjente ordinaria soffre, i soldi viaghjanu inexorablemente à a cima?

Se truvate questu sconcertante, ùn site micca solu. Per parechji, pare chì più viaghjemu in stu seculu assai sfidau, e regule politiche, ecunomiche è suciali chì avemu pensatu chì avemu capitu sempre più ùn ponu applicà.

L'economista, ghjurnalistu è ex dirigente di Wall Street Nomi Prins hè quì per spiegà l'inexplicable. U so ultimu libru,Permanent Distortion: How the Financial Markets Abandoned the Real Economy Forever , hè un cuntu assai leggibile è chjaru di cumu u regnu finanziariu, cù i so soldi solti alimentati da u bancu cintrali è i finanzieri mega-ricchi, s'hè spartutu da u reale. ecunumia, u locu abitatu da i travagliadori rigulari chì cumpranu e cose cose.

U risultatu: i bisogni di a ghjente sò sempre più ignorati in favore di e dumande di u mercatu.

Prins indica a crisa finanziaria di u 2008 è a risposta di a Riserva Federale cum'è u mumentu cruciale in u quale avemu saltatu nantu à un tigre chì ùn pudemu più pare di smontà. Ciò chì duverebbe esse una risposta d'urgenza à una crisa hà finitu per trasfurmà in una dipendenza imparable à i soldi boni chì, sustene Prins, hà iniziatu un circhiu viziosu di mercati finanziarii pompati, destabilizzante l'ineguaglianza, una sinistra publica peghju, è un sistema puliticu. sempre più incapaci di fà un veru prugressu in priorità à longu andà cum'è u cambiamentu climaticu. Ella hà parlatu à l' Istitutu per u Novu Pensamentu Ecunomicu di quale hè rispunsevuli, ciò chì u publicu hà bisognu di capiscenu, è perchè stu tigru ùn ci purterà micca induve vulemu andà.

Lynn Parramore: Avete scrittu parechji libri nantu à l'ecunumia di i Stati Uniti è Wall Street. Perchè stu novu libru, focu annantu à i banche cintrali è a so influenza? Perchè hè cusì impurtante per capiscenu avà?

Nomi Prins: Dapoi a crisa finanziaria, unu di i temi in i mo libri hè u soldi è u putere. Ci hè un veru thru-line da u mo libru di u 2009, It Takes a Pillage , chì si focalizeghja nantu à a crisa finanziaria, à All the President's Bankers (2014), induve tornu in a storia di i banchieri americani è a so influenza pulitica, sopra à traversu. Collusion (2018), l'analisi globale di ciò chì hè accadutu da a crisa finanziaria à u periodu prima di a pandemia.

Questa linea thru-line riguarda stu corpu esternu – i banche cintrali – chì ponu effettivamente fabricà soldi, è cumu questi soldi, solu per un impetu di massa è l'attori implicati, vanu in modu sproporzionatu à i mercati finanziari in quantu à l'economia reale. Sta attività, in fatti, hè preghjudiziu à a relazione trà i mercati è l'ecunumia reale, è ancu à l'ecunumia reale stessa.

Aghju scrittu Permanent Distortion perchè per mè, a distorsione chì i soldi è u putere anu creatu trà i mercati è l'ecunumia reale hè diventata in fattu permanente. Ùn hè micca solu qualcosa chì sperimu avà, è allora pudemu vultà à un tempu più gloriosu quandu ùn era micca cusì. Era circa lugliu 2020, quandu eramu tutti chjusi è ùn sapemu micca ciò chì passava cù a nostra vita, e nostre economie persunali, a nostra salute è e nostre famiglie, quandu aghju realizatu chì a Riserva Federale avia radduppiatu a dimensione – o ancu di più. – di u so libru di patrimoniu. Avia creatu circa $ 5 trilioni di soldi in un periudu assai cortu di tempu.

Duranti stu tempu, i mercati passanu da esse assai paura è falà à esse assai, assai altu. Un saccu di persone hà dettu, bè, simu tutti in casa cù Zoom, dunque u mercatu hè rimbursatu da tantu. Ma questu era solu una piccula parte di questu. A più grande era chì i soldi sò diventati dispunibuli à un livellu cusì immensu è dunque a distorsione trà induve i soldi vanu in i mercati finanziari è induve ùn vanu micca in l'ecunumia reale hè diventatu permanente. À quellu mumentu aghju vistu chì questu pò accade in ogni quantità, in ogni mumentu. Ùn ci hè nè restrizioni, nè trasparenza, nè rispunsabilità.

LP: Fate un forte casu chì l'alta finanza s'hè sbulicata da l'ecunumia, è andate finu à dì chì hè diventata disconnected da u capitalisimu stessu. Chì significa esattamente?

NP: Quandu parlu di u capitalismu in questu sensu, l'aghju culligatu à l'idea di i mercati finanziarii chì sò presumibilmente creati per aggregate soldi per poi infundirli in cumpagnie, è dunque in prughjetti, è in l'ecunumia reale. .

Allora l'idea, tecnicamente, da una perspettiva di u mercatu di capitali, hè chì u prestitu di soldi per fà qualcosa, o vende obbligazioni per finanzià qualcosa, o vende azioni per finanzià qualcosa, anu avutu una relazione particulari à l'altri. S'ellu ci era un usu trasparente per una sucità chì avia valore per l'azionisti, anu da esse disposti à investisce in modu efficace i so soldi in modu chì quella cumpagnia faci ciò chì face per cresce ciò chì cresce. Una parte di quellu usu puderia esse prufitti, una parte puderia esse salari, una parte puderia esse vitture. U puntu hè chì a relazione era più o menu (ma micca sempre) trasparente à un livellu teoricu.

Ma avà ci sò più soldi chì sò gettati in i mercati da una fonte esterna. Ùn hè micca soldi da i prufitti attuali di una cumpagnia o a so strategia à longu andà, o a produtividade di i travagliadori, o a creazione di cose à longu andà. Si finiscinu per ottene un unmooring trà ciò chì i mercati sò teoricamente quì per fà in una sucità capitalista è da un puntu di vista di capitalizazione. Ci hè una altra fonte chì entra è un tipu di turbo-boosts è distorsioni tutte queste relazioni.

LP: Avete postu i radichi di stu prublema in u 2008, un annu chì, dite, hà aumentatu u putere di i banche cintrali. Eppuru, Ben Bernanke, l'economistu stessu incaricatu di a Fed à quellu tempu, hà vintu appena u Premiu Nobel. Cum'è certi anu dettu, vivemu in u mondu ch'ellu hà creatu, è parechji u salutanu cum'è u tippu chì hà impeditu a seconda Grande Depressione. Cumu hà cuntribuitu à a stampa allarmante chì dipinge di un sistema ecunomicu andatu fora di i rails?

NP: Pensu chì u Premiu Nobel per Bernanke era una scelta strana, ancu s'ellu avia sensu se crede a narrativa chì li attribuiva u putere di salvà l'ecunumia. È hè ancu accadutu à avè scrittu assai cose storicamente nantu à e depressioni. Ma s'ellu si scava veramente in ciò chì hà fattu è ciò chì hà scrittu per vince u Premiu Nobel, truvate una storia preoccupante. Per capiscenu, avete da vultà à prima chì a crisa era apparente à tutti – sia durante a Grande Depressione sia durante a crisa finanziaria di u 2008.

Prima di diventà apparente chì una crisa finanziaria era accaduta, ci era una quantità immensa di leva in u sistema bancariu nantu à quale Bernanke avia a respunsabilità di regulà. Ci era ancu una quantità immensa di assi chì sò stati creati da u spinu di una quantità assai chjuca di interessu chì vene da i prestiti subprime. Quelli prestiti subprime elli stessi avianu prublemi, è Bernanke a sapia perchè i banche sapianu di i pagamenti di l'interessi, è di i so delinquencies crescente è di i default. Una piccula quantità di prestiti subprime sò stati strutturati per alimentà una grande quantità di altri assi da e banche. Cum'è questu succede, o ùn vulia micca attentu, o pensava chì i prublemi imminenti s'avarianu solu cum'è parechji banche. Ma Bernanke hà avutu l'infurmazioni da u sistema bancariu in a so pusizioni à a cima di a Fed è certamenti per via di a so cunnessione à a Fed di New York. Era profondamente cunnessu cù quelli banche è a so liquidità è a crescente delinquenza è i prublemi di default è hà sceltu solu di dì chì tuttu era effittivamenti bè.

Hà fattu questu ancu prima chì a crisa diventava apparente. Dopu, in u 2007, quandu e cose eranu assolutamente crollate è ancu l'azzioni di i sviluppatori immubiliarii cadevanu, quandu ci era tante informazioni in tuttu u locu è i rapporti da l'FBI andavanu in a Fed dicendu chì ci sò prublemi, chì hà fattu Bernanke. fà ? Ùn hà fattu nunda.

Allora, quandu a crisa hè accaduta, Bernanke hà ultimamente utilizatu l'uttellu di facilità quantitativa, chì hè basicamente di creà soldi elettronicu in cambiu per caccià u debitu da u mercatu è mette in i libri di a Fed per a salvezza. L'hà messu quì è a maiò parte hè stata quì. In seguitu hà manifestatu una crisa più grande, o una crisa imminente, injecting tutti quelli soldi in u mercatu nantu à l'auspici di salvà l'ecunumia reale.

Ciò chì hè accadutu in realtà hè chì i mercati anu aumentatu precipitamente in tutti l'anni successivi. Ci hè unu o dui anni induve si vacillavanu un pocu, ma, in tuttu u periodu di tempu durante a presidenza di Bernanke di a Fed, l'ecunumia reale hà stumbled. Per mè, a narrazione chì hà salvatu e cose da esse peghju hè una falsa. Eppuru chì a narrativa hè stata perpetuata è hè sempre criduta oghje da a maiuranza di e persone chì anu cura di pensà à questu, cum'è u Cumitatu Nobel, apparentemente.

E chì circa l'scrittura di Bernanke nantu à a Grande Depressione ch'ellu avia fattu in u ghjornu – cum'è suppostamente u mutivu principale chì hà ricevutu stu premiu? Ebbè, hà avutu l'aura di avè una cunniscenza cusì grande di a Grande Depressione. Era l'omu chì ùn avia micca lasciatu chì succede di novu. Eppuru s'hè scurdatu, o ùn hà micca ricunnisciutu, chì unu di i motivi chì u bancu cintrali hà fattu ciò chì hà fattu da u 1929 à u 1931, un tempu quandu parechji banche anu colapsatu, hè chì ci era una bolla immobiliare. Ci era ancu un overleverage è una situazione induve i banche di Wall Street avianu fattu cose nefaste cù soldi. Dunque, unu di i mutivi chì u crash hè accadutu è tante banche sò andati sottu dopu era per ciò chì hè accadutu prima. I banche sò diventati eccessivamente estesi, over-leveraged è a Fed ùn era micca attentu à u mumentu.

Bernanke ùn hà micca scrittu annantu à questu. Hà scrittu annantu à ciò chì hè accadutu quandu a Fed strinse troppu troppu rapidamente è hà causatu una altra parte di a Grande Depressione. Sta strategia era qualcosa chì ùn avia micca accadutu in u so sguardu, ma hà scurdatu o ùn hà micca attentu à qualcosa chì avia veramente causatu a crisa, à ciò chì hà purtatu à a Grande Depressione. Hà dimustratu u listessu puntu cecu in u so avvicinamentu à a crisa finanziaria. Per mè, hè cum'è dui negativi, duie narrazioni false. A coherenza in questi dui falsi narrativi hè chì sò tramindui ligati à l'over-leverage in u mercatu di l'abitazione, à Wall Street apprufittannu di questu, è à a Fed chì ùn face nunda.

LP : Parlemu per un mumentu di l'economisti è i cunsiglieri ecunomichi chì influenzanu u nostru sistema puliticu. Chì ci pudete dì di a so relazione cù u putere ? Li causa à avè sti punti cecu ?

NP: U Cunsigliu Ecunomicu Naziunale hè generalmente custituitu da dirigenti di l'imprese anziani è banchieri cù impieghi attuali, cusì assai di elli tendenu à lobby per certe pulitiche chì li benefiziu. In questa ultima volta, ci hè stata una quantità stranamente esorbitante di lobbying direttamente à a Fed. Ci hè circa 120 gruppi di lobby differenti chì lobbynu direttamente à a Fed, ancu al di là di u lobbying di i pulitichi rispettivi è in nome di e cumpagnie o settori rispettivi! Allora "l'ecunumia" hè veramente cunvene cum'è un funnel per ogni pulitica chì hà da fà cù i soldi chì entra è esce da ogni locu. Se e pulitiche sò formulate o spiegate da persone interessate o persone chì travaglianu per cumpagnie o partiti self-interessati, allora saranu distorte versu queste persone o cumpagnie. Ùn avete micca Joe u Plumber chì stende à mezu à u Cunsigliu Ecunomicu chì dice bè, eccu ciò chì si passa cù u mo edifiziu è a mo casa, avà chì farai di quelli ? Ùn hè micca cusì chì hè strutturatu. Assicura un accostu assai altu-pesante à l'ecunumia.

Pigliate, per esempiu, cumu a Fed vede statistiche, cum'è i numeri di l'impieghi, quandu pensa à l'inflazione o à l'aumentu di i tassi cusì rapidamente, chì hè veramente restrittiva à e persone nantu à un budgetu attuale chì face altre pressioni inflazionistiche, è, per via, micca veramente. fà qualcosa nantu à l'inflazione. Hanu l'Indagine Esecutiva è l'Indagine di Famiglia. L'Indagine Esecutiva conta ogni travagliu chì qualchissia hà cum'è un travagliu in l'ecunumia, ancu s'ellu hè a stessa persona, mentri l'Indagine di Famiglia conta solu un travagliu per umanu. Allora quelli numeri sò disparati. Ci hè assai chì pò esse interpretatu in diverse manere è u quadru hè statu formulatu, in generale, da economisti chì accettanu certi narrativi, chì tendenu à cunfirmà o à dì ciò chì deve esse cunfirmatu o dettu per mantene u statu quo. Sò quelli chì restanu in quelli posti di cunsigliu. Avete e persone chì puderanu pruvà à spinghja un pocu u bustu in termini di definizione è pulitiche, ma ùn tendenu micca à stà intornu.

LP: Avete nutatu in u vostru libru chì tutta a nostra sucietà hè diventata alarmante per via di questi approcci di u top-pesante. Sò statu colpitu da a statistica chì in un solu annu di a pandemia, 2020, ci sò stati creati 500 novi miliardarii, cum'è a ghjente regulare perde u so impiegu, perde a salute, è parechji perdenu a vita.

NP: Iè, sta statistica attira l'attenzione di a ghjente. U mo altru preferitu hè da u rapportu Oxfam 2022, chì dice chì i primi 10 miliardari guadagnavanu $ 15,000 per seconda. Quandu parlu nantu à u libru, facciu à tutti l'imagine chì, per pensà à a velocità di ciò chì succede quì. Hè perchè quelli miliardarii sò investiti in i mercati chì a so ricchezza si spinghja tantu. Tutte e speculazioni, però, sò guidate da questa quantità eccessiva di soldi dispunibule, da ciò chì a Fed hà fattu.

LP: Ti riferite à questu cum'è accumulazione di ricchezza senza accountability. In chì sensu ?

NP: Se participà à un mercatu chì cresce, ovviamente più participate, sia cum'è capu di una cumpagnia chì hà opzioni per azioni, sia cum'è investitore, sia cum'è a persona di vendita chì mette solu pocu ch'elli anu nantu à questu, allora avete da prufittà di quella proporzione di upside perchè site in questu. Se ùn site micca in questu, ùn avete micca benefiziu da u latu. Hè solu a matematica.

Ciò chì avemu vistu hè in realtà più soldi creatu da ciò chì era sensu necessariu per salvà l'ecunumia, è ovviamente ùn hè micca andatu in l'ecunumia reale. Aghju passatu per e statistiche di i libri di a Fed in relazione à i pagamenti di stimulu di $ 600, l'assicuranza di disoccupazione extra, è ancu i prestiti PPP. U soldu restante hè stata levata in u sistema finanziariu. Ciò chì hè stata offerta à i mercati da i nani di a Fed ciò chì in realtà hè andatu in i sacchetti di e persone reali in l'ecunumia reale.

Cum'è un risultatu, i soldi ghjustu tsunami up in un piriudu assai cortu tempu. Quelli soldi si sò sbulicati da l'ecunumia reale è ùn anu fattu nunda per ellu. Ci era parechje narrazioni chì volavanu intornu è ipotesi nantu à perchè i mercati sbulicati cusì rapidamente. Ciò chì ùn avete micca bisognu era chì trilioni di dollari sò stati creati, micca solu da u bancu cintrali di i Stati Uniti, ma da i banche cintrali di u mondu. È questu hè statu accumulatu in u sistema finanziariu è i mercati finanziarii.

LP: Cumu sta distorsione hà un impattu nantu à a nostra capacità di affruntà e sfide à longu andà, cum'è u cambiamentu climaticu?

NP: Questu torna à a quistione di accountability. Se i soldi sò stati attirati in un locu o in un inseme di assi finanziarii, i mercati finanziarii, ùn entre micca in a preservazione di i cuntratti suciali o l'ecunumia di Main Street o e fratture in l'ecunumia di Main Street. Pensu chì in u risultatu, i capi di u guvernu di i dui partiti diventanu pigri per spinghje strategie à longu andà. Perchè ci hè sta forza esterna di soldi, distorte tutte e decisioni. I partiti disputanu avanti è avanti nantu à induve i soldi duveranu andà induve è cusì, ma distorte tuttu ciò chì hè assai più luntanu per via di a facilità cù quale i soldi ponu esse creati è multiplicate è andà in altrò. L'idea di strategie à longu andà, cum'è a lotta contru u cambiamentu climaticu, soffre.

Iè, recentemente avemu avutu un attu di l'infrastruttura bipartisan passatu, è questu era pusitivu (ancu se ci vole un pocu di tempu per accunsentì veramente induve andaranu quelli soldi). Ma tornendu à ciò chì puderia esse u capitalismu, è sì quellu soldi chì andava à i mercati finanziarii era andatu à custruisce direttamente energia solare o eòlica ? O l'elettrificazione di e piante di fabricazione ? O purificazione d'acqua?

S'ellu puderia andà in queste zone più rapidamente, allora vi vede più di un cambiamentu. U ritmu di ottene ciò chì hè necessariu per luttà contra u cambiamentu climaticu seria più veloce s'ellu ùn era micca assai più faciule per i soldi per fluttu, soprattuttu quandu sò creati in abbundanza, in spazii induve si pò multiplicà più facilmente piuttostu chè in aspittà di custruisce un sanu. novu centru di pruduzzione è o nova strategia energetica. U fattu chì i soldi ponu multiplicà cusì rapidamente in i mercati rende più difficiuli di stà in una di queste zone durature – per custruisce e cose fisiche necessarie, cum'è meccanismi di putere novi o aghjurnati.

LP: Scrivite nantu à i sviluppi in cripto muniti è u metaversu cum'è risposti à sta situazione distorta. Cumu li vede evoluzione in relazione à questu?

NP: Quandu aghju scrittu annantu à criptu, aghju ancu scrittu annantu à a finanza decentralizata. Ùn sò micca necessariamente a listessa cosa, ancu s'ellu si sparte cumune in chì Bitcoin, per esempiu, hè statu creatu fora di a tecnulugia blockchain, chì hè stata per decennii. Ma cuncentemu solu nantu à u fattu chì a criptu hè cresciutu in modu esponenziale dopu à a crisa finanziaria. Hè quandu u famosu libru biancu Bitcoin hè surtitu. Hè quandu l'idea di luttà contr'à u salvamentu di i banche hà stimulatu sta visione di avè qualchì modu di finanziamentu, prestitu, prestitu, è mantene soldi fora di l'auspici di u sistema finanziariu più centralizatu, chì s'era dimustratu per esse a) dipendente. a Fed è u guvernu è b) micca particularmente stabile.

Ancu s'è avemu avutu, ovviamente, seculi di stabilimentu di diverse valute, cumpresu u dollaru (cù u dollaru diventa più forte è a munita di riserva in l'ultimu seculu), l'idea chì qualcosa altru pò cumpete nantu à una basa di valuta, o à almenu esse una altra via s'ellu era regulatu è più sicura, era un risultatu direttu di ciò chì hè accadutu è cumu si trattava da i banche cintrali in seguitu à a crisa finanziaria. Hè ancu per quessa chì sta idea hè cresciutu di novu in modu esponenziale in seguitu à a pandemia, quandu sò accadute e stesse cose. Invece di salvà l'ecunumia salvendu Wall Street, l'idea era chì a Fed salvava l'ecunumia da – ùn sapemu mancu ciò chì – ma à a fine i soldi sboccavanu di novu in i mercati. Era una cosa. Ma l'aspettu decentralizatu di questu hè ancu un spaziu interessanti di trasfurmazioni è serà per qualchì tempu – l'idea di utilizà a tecnulugia per fà transazzione finanziaria di ogni tipu di distanza da l'auspices di u vostru contu Chase o u vostru contu Bank of America.

In quantu à u metaversu, ùn parlu micca di ghjoculi è di stu tipu di cose, ma di utilizà a tecnulugia per sparte, più direttamente, cose cum'è trattamenti medichi o segreti di chirurgia o ciò chì avete, trà i paesi senza chì tutti fisicamenti sò in u stessu. locu, o tecnichi ingegneria chì ponu permette più faciuli di fabricazione di i prublemi putenziali in novi ponti chì pudia esse ironed fora nanzu u ponte hè effettivamente custruitu o ingegneria cusì chì vo avete più efficienza in l 'usu di materiale. Si tratta di spinghje a tecnulugia in qualcosa d'utile per a custruzione di e cose reali è a creazione di una vita megliu è più sana per e persone attraversu l'auspici di tecniche di realtà virtuale.

LP: Qualchidunu di questu sona speranza, ma utilizate a parolla "permanente" in u titulu di u vostru libru. Sembra chì ùn avemu micca manera di curregà sta distorsione trà i mercati finanziarii è l'ecunumia reale.

NP: Aghju sceltu u terminu "permanente" specificamente. Hè una grande parolla. Data ciò chì hè accadutu in seguitu à a pandemia è u fattu chì i banche cintrali puderanu creà tanti soldi cusì rapidamente affruntendu una crisa, m'hà dimustratu chì questu pò accade una volta è una volta. Ùn hè micca necessariamente cusì grande di una quantità per quella grande di una crisa, ma chì avemu avutu stu prucessu unhinged, uncapped, untransparent chì pò accade ripetutamente.

Dapoi chì aghju scrittu u libru, avemu stu ambiente inflazionisticu altu. A Fed aumenta rapidamente i tassi, cum'è l'altri banche cintrali in u mondu. Pensu chì crea una crisa di debitu imminente per i cunsumatori, in particulare, in u prucessu, cù u costu di soldi chì diventa cusì altu per elli cusì rapidamente. Cumincemu à vede delinquenze, difetti, è altri prublemi chì nascenu da u risultatu.

Ma sia com'è, in u Regnu Unitu, u Bancu d'Inghilterra, di fronte à una crisa di pensione recentemente, hè statu "furzatu" – cum'è descrittu da l'articuli assuciati cù questu – ma in realtà hà sceltu di creà 60 miliardi di lire di soldi in ordine. per cumprà gilts [l'equivalente di i tituli di u Treasury di i Stati Uniti] è per dà una offerta à u mercatu gilt per elevà u livellu di gilts. Anu sceltu di fà quessa perchè i gilts eranu in diminuzione precipitosa è over-leveraged da un contingente di a cumunità di i fondi di pensione. L'idea era chì, cum'è cù qualsiasi fondu di pensione, investite è u ritornu chì avete da quellu investimentu hè parte di ciò chì i pensionati chì anu bisognu di piglià e so pensioni. Ma quandu ci hè troppu prestitu o ci hè troppu deprezzamentu in l'assi, allora ci hè un prublema. Ùn pudete micca pagà ciò chì hè duvutu à i pensionati.

Hè ciò chì hè accadutu in u Regnu Unitu In u risultatu, u bancu cintrali hè sempre alzendu i tassi – rinfurzà a pulitica – è da l'altra banda, creanu più soldi – allentamentu di a pulitica – per cumprà quelli gilts. Pensu chì andemu à cuntinuà à vede sti tipi di situazioni. Hè ciò chì vogliu dì per permanente. Ci sarà sempre sta pussibilità di soldi chì vene in una parte di u mercatu quandu hà bisognu perchè (in particulare in i paesi sviluppati) i banche cintrali ponu fà quessa.

Cumu ne esce da ellu ? Ùn pudemu micca. Prima di tuttu, hè impurtante nutà chì questu hè accadutu è micca accettà narrazioni falsi, cum'è a storia chì una mansa di cuntrolli di stimulu di $ 600 pagati dui anni fà hè causatu l'inflazione oghje. Hè solu veramente fastidiosu è stupidu. Avemu bisognu di capiscenu chì a Fed ùn hà micca gonfiatu soldi per pagà a ghjente quelli $ 600 cuntrolli o aiutà à finanzià i prestiti PPP è tuttu ciò chì succede in quellu tempu. Ùn hè micca ciò chì causa a nostra inflazione. Ci hè una stampa più grande. Una di e cose chì pensu chì pudemu fà hè literalmente di dumandà a quistione, pensate chì stu corpu monetariu in Washington hà a capacità di fà tuttu ciò chì pò veramente fà calà e mo fatture di l'electricità in virtù di aumentà u costu di a mo carta di creditu. u debitu o i mo prestiti persunali o a mo ipoteka ? A risposta deve esse micca. Avemu bisognu di capiscenu è di pinsà à sti rilazioni per chì almenu ùn accettemu micca ciò chì hè falsu è ùn ne diventate cechi, à ciò chì si passa. U publicu hà bisognu di sapè questu. U Cungressu deve sapè questu. Hè ciò chì speru chì u mo libru pò fà: educà a ghjente.

Tyler Durden sab, 19/11/2022 – 17:30


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/markets/youre-living-world-wrought-federal-reserve-notice-anything-wrong u Sat, 19 Nov 2022 22:30:00 +0000.