Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Decretu: aiutu contr’à fatture caru o ghjochi di 3 carte?

Decretu: aiutu contr'à fatture caru o ghjochi di 3 carte?

Focus nantu à u decretu di l'aiutu ter. L'analisi di Giuseppe Liturri

Da u venneri dopu meziornu, u miraculu biblicu di a multiplicazione di i pani è di i pesci entra ufficialmente in l'esfera di pussibuli suluzioni di pulitica ecunomica. Avemu assistitu à a liturgia di una cunferenza di stampa in a quale u presidente Mario Draghi è u ministru di l'Ecunumia Daniele Franco anu annunziatu à i taliani ch'elli avianu messu à dispusizione di 14 miliardi di "aiuti", senza aumentà u deficit. Venite da nulla per un miraculu.

Quellu chì vene hè l'ottu decretu, à partesi di ghjennaghju, cù quale a somma tutale destinata à mitigà l'impattu di a crisa energetica nantu à l'imprese è e famiglie, s'eleva à un totale di 66 miliardi. Sicondu u guvernu, simu trà i paesi europei chì anu furnitu u più grande aiutu à e famiglie è à l'imprese affettate da l'aumentu straordinariu di i costi di l'energia.

Quelli aiuti sò uguali à cero o un pocu più è sò mera illusioni è trucchi di cuntabilità. Di sicuru, a misura significativa di l'intervenzione di u guvernu ùn hè micca disputata. In ogni casu, a so efficacità generale hè interrugata, perchè e sume pagate à certi currispondenu à sume sottratte – via tagli di spesa o tasse più alti – da l'altri. Quelli 66 miliardi venenu principarmenti da duie fonti: tassi più alti pagati da i contribuenti è spese più basse registrate prima in u bilanciu ma poi tagliate per creà una nova copertura.

In u primu front, a TVA in crescita à duie cifre si distingue perchè hè calculata nantu à basi fiscali inflate da l'inflazione, ancu accumpagnata da una crescita robusta di l'impostu di u redditu persunale è IRES. Dopu seguita l'improbabile cuntribuzione straordinaria nantu à l'extra-profits di l'imprese in u settore energeticu, chì i so rivenuti pareanu scritti nantu à l'acqua è chì certamenti finiscinu sottu à u scrutiniu di a Corte Custituziunale. Infine, ci hè ancu u prelievu, realizatu da u GSE è pagatu à u Statu, nantu à i prufitti extra da a vendita di l'energia rinnuvevule à i prezzi attuali.

Quelli tassi più elevati chì sò imposti à i taliani per via di l'inflazione duveranu esse restituiti senza più compensazione. L'intestazione sottu à l'intestazione "aiuti" hè una scam. Ricordemu chì ùn hè micca a nostra ipotesi fantasiosa perchè in l'anni 1990, dui decreti-leggi regulavanu a restituzione di u cusì chjamatu « drag fiscal », vale à dì l'aumentu di u prelievu fiscale risultatu da l'aumentu di i redditi nominali inflati da inflazioni. Stu rimborsu, malgradu mille ostaculi è difficultà, cuntinuò finu à u 2000, è era sottumessu à una inflazione di più di 2%. Hè vera chì à l'epica ùn avemu solu ragiunatu annantu à l'effettu limitatu di l'impositu nantu à u redditu, ma sopratuttu oghje – postu chì simu oltre stu sogliu da settembre 2021, cù l'aostu à 8,4% -, hè degne di fà ancu qualchì menzione da u Mef cun riferimentu à u drenaje realizatu da u VAT in modu regressive, vale à dì chì affettanu di più i bassi redditi. Invece solu incassanu. È l'ammettanu ancu dicendu, in u rapportu presentatu à u Parlamentu l'8 di settembre, chì " a rivisione à l'alza di a previsione di entrate hè attribuita à a cumpunente fiscale per quale u monitoraghju, aghjurnatu cù l'infurmazioni dispunibuli nantu à i pagamenti in l'agostu, signala un aumentu di circa 4 miliardi. I rivenuti fiscali più elevati derivanu principarmenti da u risultatu di pagamentu per l'impositu direttu, in particulare l'IRPEF è l'IRES ". Issi rivenuti più elevati, solu trà lugliu è aostu, anu apertu un spaziu fiscale di 6,2 miliardi, à u quale si aghjunghjenu a « raziunalisazione di l'allocazioni di u bilanciu » è a tassa nantu à e rinnovabili, per ghjunghje à a dispunibilità tutale di circa 14 miliardi. L'Uffiziu Parlementariu di u Budget ( UPB ) ùn hà micca mancatu di suscitarà certi dubbii annantu à sta tecnica di cuntabilità, sottulinendu chì, ancu s'ellu ci sò e cundizioni per aduprà quelli 6,2 miliardi, " per u mumentu, dunque, ùn hè micca pussibule di furnisce una valutazione precisa di bilanci finanziarii publichi ". In altre parolle, un avvisu per finisce.

In u fronti di spesa, u sabbatu era u ghjornu in quale l'azzione di u Ministru Franco, un cacciatore espertu di fondi in i cosiddetti " plichi di u bilanciu " (aka " rationalizations "), hè stata magnificata – micca senza disprezzu per u ridiculu, ma u bilanciu ùn hà micca " pieghe " in tuttu, ciò chì, vale à dì nunda, sta spressione significa. U bilanciu di u Statu hè custituitu di "promessi" di spesa (a formula non tecnica hè pardunata), dunque s'è vo attribuite sti stessi sume à i novi beneficiari, cù u listessu equilibriu – cum'è u guvernu ammissu di fà – site puramente è simplicemente. tradisce una prumessa preesistente. Vale à dì, ci sarà qualchì affari, famiglia, municipalità o ministeru in un locu in u stivali chì riceveranu menu soldi di u previstu. Oppure – s'elli sò in realtà in più di a pianificazione precedente è di i bisogni cunsequenti di i beneficiari legittimi – si ammette chì ùn avemu micca statu capace di ripartisce currettamente a spesa publica in funzione di i bisogni reali, sbagliendu palesemente e stime è scopre cusì tardi chì e somme puderanu esse liberate per altri scopi.

Onestamente, ùn sapemu micca cumu sceglie u peghju di sti dui pussibulità.

À u livellu macroeconomicu, per valutà l'azzione di stimulu di u guvernu versu l'ecunumia, una sola cosa conta: u bilanciu finali di u requisitu di prestitu statale. Hè a diffarenza trà quantu soldi (in questu casu supplementu) u Statu dumanda à i citadini cù tassi è cuntribuzioni è quantu spende cù e spese currenti è u contu di capitale. Se pigliate soldi da un articulu è mette in un altru, genera un effettu redistributivu à u megliu. Ma oghje u settore pùblicu hà bisognu di aghjunghje risorse, micca solu di ridistribuisce.

È i numeri di 2022 sò senza pietà. Ghjovi a Banca d'Italia hà annunziatu chì finu à lugliu 2022, avemu assistitu à u prevedibile calatu di u requisitu di prestitu di u settore statale cumparatu cù u 2021 per quant'è 45 miliardi, cù ghjennaghju, aprile, lugliu è agostu chì anu ancu chjusu in surplus. Ma mancu un centesimu più apparsu in u saldu nettu inizialmente pianificatu per esse finanziatu cù u mercatu. Tuttu hè statu risoltu movendu e stesse somme da una spesa à l'altru, cum'è i tanki di Mussolini.

Ma, s'ellu hè u metudu aduttatu, u magu Houdini saria abbastanza per Mef.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/decreto-aiuti-contro-il-caro-bollette-o-giochini-delle-3-carte/ u Sun, 25 Sep 2022 05:26:05 +0000.