Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Energia nucleare in Europa (è in Italia)

Energia nucleare in Europa (è in Italia)

L'Italia hè u più grande importatore di energia elettrica in u mondu. Accatta 15% di a so elettricità è a parte maiuritaria vene da l'energia nucleare francese. Analisi approfondita di Luca Longo

U carbone, u petroliu, u gasu, e energie rinnovabili sò spessu temi centrali in i dibattiti televisivi, in u parlamentu è in i bar. Tuttavia, parlemu raramente di energia nucleare. Pensemu chì avemu sbarrazzatu di u prublema anni fà. Ma tutti ùn sanu micca chì e centrali nucleari producenu oghje circa un terzu di l'elettricità è un settimu di tutta l'energia cunsumata in l'Unione Europea.

L'energia nucleare rappresenta un'alternativa à bassu carbonu à l'altri combustibili fossili è hè una componente critica di u mischju energeticu di tutti i paesi europei, cumpresu l'Italia.

Per fà fronte à a scarsità di carburanti è l'industrializazione splusiva di tuttu u cuntinente à a fine di a seconda guerra mundiale, i primi sei stati fundatori di a Comunità di u Carbone è l'Aceru (a CECA da a quale hè nata l'Unione Europea stessa) anu decisu di fucalizza nantu à l'energia nucleare per uttene l'indipendenza energetica. Per questa ragione i stessi sei fundatori, tra cui l'Italia, anu creatu a Comunità Europea di l'Energia Atomica (Euratom) cù u scopu di cuntribuisce à a ricerca è u sviluppu di e piante per a produzzione di energia di fissione per usi pacifici.

U primu cuntrastu hè ghjuntu dopu à l'indicatore di Cernobil in 1986: in Italia u dibattitu annantu à l'energia nucleare hà purtatu à u referendum di u 1987 è à a chjusura definitiva di i quattru reattori (Caorso, Garigliano, Latina, Trino Vercellese) custruiti sopra Boot da u 1990.

U secondu rallentamentu hè accadutu in u 2011 dopu à a catastrofe di Fukushima: u disastru industriale u più caru di a storia. Solu trè mesi dopu, in Italia un secondu referendum hà purtatu à l'annullamentu tutale di tutte l'ambizioni nucleari, u Belgiu hà chjusu temporaneamente duie piante dopu a scuperta di crepe in u core di i reattori è a Germania hà spignatu ottu; ma hà decisu di smuntà tutte e piante rimanenti da u 2022.

I dirigenti di parechji stati si sò trovati custretti à abbandunà l'energia nucleare per affrontà u panicu causatu da questi dui disastri. Ma assai pochi anu fattu una pausa per riflette nantu à a relativa sicurezza di e diverse fonti d'energia.

Un studiu da l'Agenzia Internaziunale di Energia Atomica è Forbes hà calculatu u numeru di morti per miliardi di kWh di energia prodotta. Si face chì u carbone hè di gran lunga u più letale, seguitatu da u petroliu, a biomasa, u gas naturale, l'idroelettrica, u sulare, u ventu è infine u nucleare chì hè a fonte più sicura di energia. Per paragone: in u 1975 u crollu di una seria di dighe in China hà purtatu à 171.000 à 320.000 morti; invece e vittime cunfirmate di l'accidentu nucleare u più seriu di a storia in Cernobil sò 66 è l'ONU hà stimatu un tutale di circa 4000.

Quelli chì volenu ripiglià u percorsu di l'energia nucleare duveranu investisce soprattuttu in a sicurezza di e centrale elettriche per garantisce margini di sicurezza più alti per l'operatori, per e pupulazioni è per l'ambiente circundante. I prublemi di salute maiò, invece, venenu da l'estrazione di l'uraniu necessariu per alimentà i nuclei di u reattore. Un quartu di e riserve mundiale si trovanu in Australia, un altru quartu hè distribuitu trà u Kazakistan è u Canada, mentre l'altra metà hè spargugliata in u restu di u pianeta. In Auropa ci sò quantità significative guasi in ogni locu, cumprese l'Italia chì hà 6100 tunnellate di riserve. A maiò parte di st'ultimi si trovanu in dui campi à solu 15 km l'una di l'altra in e Alpi Orobie lombarde: in Val Vedello (SO) è in Novazza (BG). A Russia vicina è l'Ucraina anu rispettivamente 5% è 3% di e riserve mundiali, ma a grande magiurità di e prufundità di a Siberia sò sempre inesplorate è numerosi altri depositi puderebbenu piattassi sottu à u permafrost.

Sessanta anni dopu à a fundazione di a CECA è Euratom, hè chjaru chì l'obiettivu di l'indipendenza energetica europea chì i padri fundatori anu destinatu ùn hè statu rializatu nè da l'energia nucleare nè da l'altre fonti d'energia dispunibili. À u cuntrariu, l'Unione Europea hè diventata u più grande impurtatore d'energia in u mondu: spende un tutale di 400 miliardi di euro à l'annu per cumprà più di a metà (53%) di l'energia chì cunsuma da fora.

Fighjendu nantu à l'electricità, vedemu chì in 2015 nucleari, carbone è rinnovabili furnianu ognunu esattamente u 27% di e necessità di l'Europa, mentre chì u gasu è u petroliu anu cuntribuitu rispettivamente 17% è 2%. Ci hè da nutà chì più di a metà di u pacchettu rinnuvevule vene da e turbine idroelettriche è micca da fonti "più nobili" cum'è u sole o u ventu. Simu sempre luntani da u scopu europeu fissatu per u 2030, quandu l'elettricità da fonti rinnuvevuli deve ghjunghje à 46-50% è riprisentà u 27% di u cunsumu energeticu tutale.

D’altronde, da quì à u 2030, tutti i Stati europei duveranu equipà si di infrastrutture per permette – in casu di necessità – di esportà in altri paesi europei almenu u 15% di l’elettricità prodotta in u so territoriu. Avà simu ancu luntanu da questu scopu perchè avà dece paesi europei (fora di Cipru è Malta chì importanu principalmente) ùn puderianu micca garantisce l'esportazione di ancu u 10% di a so pruduzzione.

Da questi numeri, vedemu chì l'Europa dipende da l'energia nucleare per più di un quartu di a so elettricità è più di a metà di l'elettricità chì vene da fonti à bassu impattu ambientale vene da e 128 centrali nucleari installate in 14 di i 28 stati europei.

Queste producenu un totale di 119 miliardi di Watt (GWe) di energia nucleare, ma più di a metà di questi vene da e 58 piante chì battenu a bandiera francese. Parigi, ramintemu, produce più di trè quarti di a so propria elettricità cù a fissione di l'atomu. Ùn pudemu micca trascurà u fattu chì altre 56 centrali nucleari chì operanu in stati non europei (Russia, Ucraina è Svizzera) portanu in l'Unione quant'è u 17% di i nostri bisogni elettrichi.

Cù u Brexit, a Gran Bretagna si prepara à alzà i so ormeggi pigliendu e so 15 centrali nucleari è u 7% di l'energia nucleare prodotta fora di e fruntiere di l'UE. In i fruntieri fermanu, frà altri, a Svezia – chì produce quant'è a Gran Bretagna – è a Germania, chì cuntribuisce 9% ma chì – ricordemu – hà previstu di smantellà tuttu da u 2022.

Durante a campagna presidenziale, Macron hà cunfirmatu l' impegnu di Hollande di calà a dipendenza francese da l'energia nucleare. L'ubbiettivu di riduce a percentuale di elettricità prodotta da l'energia nucleare da 75% à 50% seria mantenutu, ma u novu presidente ùn hà micca cunfirmatu chì questu scopu serà rializatu dapoi u 2025 cum'è previstu da l'esecutivu precedente. Macron duverà circà di ùn alienà u sustegnu di i verdi, di e manca è di l'ambientalisti, ma in listessu tempu ùn puderà micca trascurà l'analisi spezializate chì anu definitu a riescita di sta tappa in i prossimi 8 anni cum'è tecnicamente irreale.

L'Italia hà ancu un altru record negativu: hè u più grande importatore di energia elettrica in u mondu. À e 132 ore di Terawatt (TWh) produtte in u 2014, duvia aghjunghje 22,3 TWh acquistati à l'esteru per risponde à a dumanda interna di 153 TWh. Di stu 15% impurtatu, a parte maiuritaria vene da l'energia nucleare francese.

Avemu dettu chì l'Italia hè l'unica nazione chì appartene à u G8 chì ùn hà micca impianti nucleari. Malgradu questu, finu à u 10% di l'elettricità chì cunsumemu vene da l'energia nucleare, è di sicuru hè tutta impurtata, principalmente da Francia. In casu improbabile chì e scelte pulitiche à a basa di l'arrestu nucleare talianu sianu messe in discussione, serà assai difficiule di ritruvà i nostri passi.

Prima di tuttu, ùn avemu micca un'infrastruttura facilmente riutilizabile: spendemu soldi per u smuntamentu di e nostre quattru centrali nucleari è per a gestione di u materiale fissile ch'elli cuntenenu, ma hè impensabile di rimetteli in serviziu perchè sò cuncettualmente obsoleti. Per u registru: solu per smuntà Caorso – chì hè in opera solu da trè anni – 450 milioni d'euri sò stati spesi, più altri 300 milioni per u riprocessamentu di u combustibile fissile.

Ma sopratuttu, dopu a fuga di u paese da l'energia nucleare, ci era una diaspora parallela di tecnichi, ingegneri è fisici chì travagliavanu o eranu specializati in u campu di l'energia nucleare. Ancu u storicu Cumitatu Naziunale per l'Energia Nucleare hè statu cun prudenza rinominatu Agenzia Naziunale per l'Energia Alternativa.

Se oghje vulissimu turnà à l'energia nucleare, duveriamu cumprà micca solu e centrale elettriche ma ancu i tecnichi di fora. U paese chì hà fattu una cuntribuzione decisiva à a putenza nucleare pacifica cun Fermi, Amaldi, Pontecorvo, Segré, Majorana è i masci di Via Panisperna, si trova mancatu di cumpetenze è ùn puderia micca furmà una nova classa tecnica è scientifica in u campu nucleare se micca in invia zitelli per studià à l'estranger …. Sperendu chì torneranu dopu.

Articulu publicatu nantu à eni.com


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/energia-nucleare-in-europa-e-in-italia/ u Sat, 07 Nov 2020 06:21:22 +0000.