Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè ùn pudemu micca veramente dì addiu à i carburanti fossili. Analisi di Chicco Testa

Perchè ùn pudemu micca veramente dì addiu à i carburanti fossili. Analisi di Chicco Testa

U carbone, l'oliu è u gasu ùn sò micca destinati à spariscia prestu. Una evoluzione diversificata trà i diversi cuntinenti hè più prubabile : più electricità in i paesi sviluppati, permanenza di fossili in altrò. Articulu di Chicco Testa da l'ultimu numeru di u trimestrale di Start Magazine

Dapoi a rivoluzione industriale, i combustibili fossili anu literalmente alimentatu u mondu. Sò stati l'alimentu chì hà messu in moto macchine industriali è mezzi di trasportu, case riscaldate è uffizii. Ci anu datu enormi quantità di elettricità. Anu ancu finitu, almenu in gran parte, l'usu di altri carburanti naturali cum'è u legnu, l'oliu di balena è altri grassi naturali. Hà salvatu più balene di petroliu chè Greenpeace hà dettu. Prima carbone, poi oliu è infine gasu. Cù a chimica sò stati ancu trasfurmati in fertilizzanti, medicini, cusmetichi, detergenti, fibre plastiche. Hè littiralmenti impussibule di imaginà u mondu mudernu senza stu "rigalu" accumulatu annantu à milioni di anni di storia naturale è lasciatu sottu à a nostra dispusizione.

U so cunsumu hà cuntinuatu à cresce finu à chì i figuri di l'oghje parenu giganti. Apprussimatamente è ogni ghjornu 100 milioni di barili d'oliu (1 barile uguali à 159 litri), 15-20 milioni di tunnillati di carbone, più di 10 miliardi di metri cubi di gas.

Ci anu ancu lasciatu un legatu, hè u prezzu chì avemu pagatu, prublemi ambientali significativi. Avemu trattatu alcuni è parzialmente risolti. U Londra di i travagliadori di Engels, ma ancu quellu di u smog di Winston Churchill, sò un ricordu distanti. In l'ultimi anni 30-40, a contaminazione in l'antica triangulu industriale italiana hè diminuita di 90%. Ancu Pechino hà sappiutu di pulisce almenu in parte. U risultatu di tecnulugia megliu è una ecunumia sempre più dematerializzata. Ma sò sempre i principali pruduttori di gasi di serra è u novu prublema ambientale chì facemu : u riscaldamentu glubale.

Sbarazzarsi, però, pare esse un compitu gigantesco, datu i numeri in ghjocu è e dimensioni planetarie di stu cambiamentu epocale. Ancu oghje, i carburanti fossili cuntribuiscenu più di 80% di i bisogni energetichi primari di u pianeta. È anu vantaghji cumpetitivi quasi insuperati. Una fonte di energia hè generalmente classificata da cinque caratteristiche. Densità, a quantità di energia cuntenuta in un certu voluminu; prugrammabilità, a capacità di usà quandu hè necessariu; divisibilità, a so dispunibilità in e quantità richieste; portabilità, l'aghju utilizatu induve hè necessariu; abbundanza è costu. E riserve stimate sò sempre enormi è ùn ci hè micca una carenza fisica, malgradu parechje predizioni catastròfiche. U so costu, chì s'hè cresciutu di pocu tempu per via di l'aumentu di a dumanda è di a relativa scarsità di l'offerta, principalmente per via di a riduzzione di l'investimenti in a ricerca di novi campi, puderia calà di novu se l'offerta mantene u ritmu. Da questu puntu di vista, u prezzu altu hè una bona nutizia chì stimula a so pruduzzione. Per ognuna di queste caratteristiche, e fonti fossili sò praticamenti imbattibili.

Ma in a nostra discussione, un sestu hè statu aghjustatu pocu à sti cinque caratteristiche. A sustenibilità ambientale. Un handicap decisivu chì custituisce un deficit strutturale destinatu à pisà assai. U primu candidatu, quasi quasi l'unicu dispunibule, per rimpiazzà hè chjamatu electricità. Ma attenzione : a maiò parte di l'electricità prudutta in u mondu oghje hè fatta … cù carburanti fossili. Prima di tuttu, carbone, gasu è uraniu. Allora ùn basta à dì l'electricità, ma ci vole à aghjunghje fatta cù fonti rinnuvevuli o à u più cù l'energia nucleare, chì hà u vantaghju di esse libera di emissioni chì alteranu u clima.

E fonti rinnuvevuli, solu per dà e dimensioni di a sfida, oghje oghje menu di 5% di i bisogni energetichi di u mondu. Inoltre, com'è sà, anu un difettu strutturale : a so intermittenza, vale à dì una dispunibilità ridutta, pocu prevedibile è micca programabile, almenu per i dui principali : u sole è u ventu. Da quì a necessità di accoppiallu à sistemi di almacenamento chì anu sempre rapprisintatu a sfida micca (ancora) vinta in u mondu elettricu. Dunque grandi investimenti necessarii in batterie, cù u limitu per u mumentu rapprisintatu da i materiali necessarii, lithium è cobalt in u primu locu, micca dispunibuli in i quantità necessarii; l'idrogenu, chì à u turnu abbisogna grandi quantità di elettricità per esse pruduciutu; sistemi di pompamentu idroelettricu ùn sò micca facilmente localizzabili.

E quantità di elettricità rinnuvevuli necessarie parenu esse di una magnitudine inusual. Una quantità chì hè ancu difficiule d'imagine. In fatti, l'electricità duveria principarmenti rimpiazzà una grande parte di i carburanti fossili utilizati oghje. Ricurdativi chì, in media, l'electricità cuntene circa 20% di u cunsumu d'energia è chì questu 20% hè oghji pruduciutu in gran parte cù carburanti fossili. Solu per l'Italia, solu per dà un esempiu in casa, questu significherebbe duppià a quantità di l'electricità cunsumata da l'attuale 320 TWh à più di 600TWh, tutte prodotte da e rinnovabili. Questu significaria à custruì impianti rinnuvevuli per circa 20 000 MW annu da quì à u 2050. Per capisce, oghje ne custruemu menu di 1 000 è da quì à u 2030 un totale di 70 000 sò previsti in u nostru pianu energeticu : 8 000 annu, chì sò improbabile. da ottene. È in ogni casu luntanu da a necessità.

U listessu esercitu deve esse fattu per tutta l'area di l'OCDE, l'Europa, i Stati Uniti, u Giappone, etc., induve e quantità di l'electricità implicati sò colossali.

Ma dopu ci hè un altru prublema. Tuttu u restu di u mondu ùn hè micca OCDE, vale à dì, in pochi decennii, quattru quinti di a pupulazione mundiale. Chì hà cunsumu d'energia chì sò una frazzioni di a nostra. Se l'Italia hà un cunsumu per capita di circa 5.000 kWh, in u cuntinente africanu si parla di qualchì centu di kWh ognunu. Per tutta sta parte di u mondu, aumentà a dispunibilità di l'energia hè una materia di vita o morte. Senza energia ùn ci hè crescita ecunomica, senza crescita ecunomica ùn ci hè ricchezza, educazione, salute, speranza di vita. Hè vale a pena ricurdà chì senza elli a sfida di a transizione energetica ùn pò esse vinta. U riscaldamentu glubale ùn hè micca un fenomenu lucale. O vincite in ogni locu o hè una battaglia persa. Dunque, anch'elli anu da sopratuttu aumentà a produzzione di l'electricità. Da e rinnovabili. Anch'elli averebbenu, o duveranu avè, vitture elettriche à putenza, idrogenu per pruduce.

Ma onestamente, ùn vecu micca a fine di i carburanti fossili in u cortu à mediu termini. Luntanu da ellu. A manera più economica di pruduce energia in grande quantità resta i combustibili fossili. U carbone, l'oliu è u gasu ùn sò micca destinati à esse eclissi in pocu tempu. Piuttostu, imagine una evoluzione diversificata trà i diversi cuntinenti. Probabilmente una penetrazione più forte di u vettore elettricu in u mondu sviluppatu, l'Europa in u primu locu, è un recursu à i carburanti fossili in u restu di u mondu per un bellu pezzu.

Pruduzzione di l'electricità senza CO2 resta un compitu ardu. Ùn avemu micca parlatu quì di l'energia nucleare nantu à quale, però, parechji paesi scommettenu assai. Cina, per esempiu, imagina una mistura di rinnovabili è energia nucleare. U so rolu puderia esse assai impurtante, soprattuttu se l'innuvazioni previste aumentanu a so sicurezza è diminuite u so costu.

È po ci sò sempre e sorprese chì l’innuvazione tecnologica, sempre più accelerata, ci pò dà. Batterie, sequestrazione di carbone , fusione. È tutti l'altri diavulu chì a mente umana hà da pudè sbulicà.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/transizione-energetica-fonti-fossili/ u Sat, 04 Jun 2022 05:47:12 +0000.