Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Com’è a vita in Italia ? Bes rapportu

Com'è a vita in Italia ? Bes rapportu

Discorso di Alessandra Servidori, prufissore di pulitiche di u travagliu, membru di u Cunsigliu di Direzzione per l'attività programmatica in u campu di a coordinazione di e pulitiche ecunomiche à a presidenza di u Cunsigliu

U Rapportu Bes (benessere solidariu equitativu) di l'Istat hè un ritrattu in prufonda di u statu di u paese, disegnatu cù cura da e statistiche ufficiali à traversu a lente di benessiri di i citadini, paragunendulu à l'ughjettu finali di e pulitiche, oghje. di analisi cumplessu quandu e circustanze sò avversi: per una pandemia devastante, per a crisa ambientale, per e minacce à a pace in Europa.

Dapoi u 2009, cù i prugrammi Beyond GDP di Eurostat è u Better Life Index di l'OCDE, cum'è un prughjettu largamente participatu, u Bes, cù i so indicatori nantu à l'Italia – oghje ghjuntu à a considerable cifra di 153 – rapprisenta una misura di u gradu cù quale e pulitiche producenu, in pratica, cambiamenti in a vita di e persone. I dati sò urganizati in i duminii maiò di a salute, l'educazione è a furmazione, u travagliu, u benessiri ecunomicu, e relazioni suciali, a pulitica è l'istituzioni, a sicurità, u benessimu subjectivu, u patrimoniu paisaghjolu è culturale, l'ambiente, l'innuvazione, a ricerca è a creatività, a qualità di servizii.

U prugettu Bes furnisce à u paese un sistema di misure di veru prugressu in evoluzione cuntinuu, divisu per fasce d’età, per sessu, per territorii sempre più detallati, per qualificazione. Soprattuttu, permette di mette in risaltu i lochi induve si verificanu inuguaglianze è di identificà i gruppi più svantaggiati, dirigendu a dumanda di pulitiche mirate à evidenza solida.

U panorama generale hè mistu, è hè sempre ombreggiatu da a pandemia, sia da un puntu di vista demugraficu – cù una significativa riduzione di l'aspettativa di vita à a nascita in u 2020 à u livellu naziunale chì hà righjuntu picchi drammatici in certi territorii – sia da un puntu ecunomicu. puntu di vista – un esempiu per tutti, a forte calata di l'impieghi in l'attività culturale è creativa – sia ambientale – cù a riduzzione di l'emissioni di CO2 risultatu da i chjusi prolongati di l'attività ecunomica è l'attenuazione di a contaminazione PM2,5, chì, però, ferma altu è senza miglioramenti apprezzabili.

Tanti lacune sò persistuti, o ancu allargati : da a speranza di vita à a nascita, chì si ricupera largamente in u Nordu in u 2021, ma sempre diminuisce in u Sud, à a mortalità evitabile, chì ferma più altu in parechje regioni di u Sud ; da a spesa di e municipalità per a cultura, per quale u gap territuriale hè chjaramente à u vantaghju di u Centru-Nord, à l'impattu di i fochi di furesta è di l'edifizii micca autorizati, più forte in e regioni miridiunali. A pandemia hà principarmenti risultatu in scontri in u benessere di a pupulazione femina: per esempiu, in livelli di benessiri mentale è impieghi, in particulare per e mamme cù i zitelli. È sò stati ancu i zitelli, l'adulescenti è i giovani chì anu pagatu un peghju assai altu à a pandemia è à e restrizioni imposte da e misure per cumbatte l'infezioni. Sò dunque quelli chì dumandanu, oghje è in l'anni à vene, a massima attenzione da e pulitiche, perchè in questu sensu i dati è l'indicatori currispundenti ùn lascianu dubbitu.

Al di là di ogni retorica, si pò dì chì e pulitiche per u benestà di i ghjovani sò, oghje più chè mai, pulitiche per u benestà di tuttu u paese. L'intervinzioni da mette in opera ùn ponu micca, per definizione, esse d'urgenza, ma devenu, à u cuntrariu, ricustruisce i fundamenti strutturali di u benestà di i zitelli è di i ghjovani. L'Italia hè in u primu postu in Auropa per a prisenza di Neet, vale à dì i ghjovani chì ùn studianu è ùn travaglianu micca. U fenomenu afecta in particulare i zitelli. U nostru paese hà a primatu per u numeru di stu segmentu particulare di i ghjovani, trà 15 è 29 anni, chì ùn sò più inclusi in una scola o un cursu di furmazione è ùn sò ancu impegnati in un travagliu, cunnisciutu cum'è Neet, Not in Employment, Education. o Training. In u 2021, trà i ghjovani di 15-29 anni, 23,1% ùn studianu nè travaglianu, in calata da u 2020, quandu avianu righjuntu u 23,7%, un aumentu di 1,6 punti percentuali annantu à l'annu chì precede a pandemia. Trà e donne 25%, 8 ùn sò micca furmate nè travaglianu (eranu 25% in 2020), mentre chì trà l'omi sò 21,8% (eranu 21,2% in 2020).

E differenze regiunale fermanu alte è seguitanu a dicotomia Nord-Sud. E regioni cù a più alta parte di Neet sò Puglia (30,6%), Calabria (33,5%), Campania (34,1%) è Sicilia (36,3%). In u 2008, u fenomenu hà affettatu 19,3 % di stu gruppu d’età in Italia è 13,1 % in Auropa ; a crescita in u nostru paese era più veloce chè in a media di l'UE27 finu à chì hà affettatu in 2014 – à l'altitudine di a crisa di l'impieghi – più di unu in quattru ghjovani (26,2%, 10 punti percentuali sopra à a media di l'UE27). In seguitu, a quota hè diminuita lentamente, finu à u 2019, senza vultà, in u casu di l'Italia, à i valori pre-crisa, ma signalà un deficit di ricuperazione (+2,9 punti percentuali sopra u valore currispundenti in 2008).

À fiancu à un investimentu seriu in tuttu u sistema scolasticu è universitariu – micca solu per l'edificazioni o l'equipaggiu, chì in ogni casu deve esse purtatu à livelli di qualità accettabili, ma ancu è soprattuttu in sustegnu à l'impiegati è e so cumpetenze – hè certamente essenziale per agisce per sustene è rinfurzà e rete di servizii territuriali per a cultura, u sportu è u tempu liberu da campà in a dimensione di a sucietà è di a spartera di e rispunsabilità civili.

È, infine, u nodu di l'impieghi, soprattuttu di e donne giovani, ùn si pò più pospone. L'uppurtunità offerte da u NRP per affruntà sistematicamente sta dumanda prufonda di cambiamentu sò senza precedente in u passatu recente di u paese. A nostra speranza hè chì e pulitiche rispundanu cù intelligenza, generosità è sistematicità, facendu pussibule, digià da a prossima edizione di Bes, chì l'indicatori nantu à u benessere, in particulare di i nostri ghjovani, cù quale avemu cuntrattu un suciale assai seriu. è u debitu murali, misurà una migliione diffusa.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/come-va-la-vita-in-italia-rapporto-bes/ u Fri, 22 Apr 2022 10:13:52 +0000.