Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè l’imprendituri ùn deve micca vede a transizione ecologica cum’è un costu. Analisi di De Felice (Intesa Sanpaolo)

Perchè l'imprendituri ùn deve micca vede a transizione ecologica cum'è un costu. Analisi di De Felice (Intesa Sanpaolo)

Chì anu dettu Alessandru Spada (Assolombarda), De Felice (Intesa Sanpaolo) è Terzulli (Sace) durante a tavola rotonda "U mondu in u 2022: ritornu à u futuru?" urganizata da Ispi di Paolo Magri

Hè un futuru chì s'assumiglia à u passatu o quellu chì ISPI delinea in u rapportu U mondu à vene 2022 . U primu annu post-pandemia hà tenutu u mondu in suspense in l'incertezza di quale forma a nova normale pigliarà. U futuru chì si sviluppa vede u ritornu di l'inflazione è un aumentu cuntinuu di i prezzi di a materia prima. Scenarii ch'è no aviamu scurdati è chì l'ISPI hà discututu durante a tavula rotonda "U mondu in 2022 : ritornu à l'avvene ? Avec Alessandro Spada , président d'Assolombarda, Paolo Magri , vice-président exécutif de l'ISPI, Alessandro Terzulli , économiste en chef de SACE et Gregorio De Felice , économiste en chef d'Intesa Sanpaolo.

U ritornu di l'inflazione

"L'Economistu hà definitu l'Italia cum'è u paese di l'annu. U nostru paese hè andatu megliu cà i cuncurrenti internaziunali cum'è a Francia è a Spagna ", hà dettu Alessandro Spada, presidente di Assolombarda, l'associu chì hà ospitu a riunione. A nostra ecunumia hè chjamata à sperimentà a seconda fase, quella di a ripresa, dopu a pandemia. "Avemu diversi fattori chì frenanu a ripresa chì affettanu u sapè fà di e nostre imprese – cuntinueghja u presidente Spada -. I prublemi chì avemu da affruntà è chì rendenu l'annu prossimu più incertu sò l' aumentu durabile di i prezzi di e materie prime chì, da dicembre 2021, sò in crescita di 40% paragunatu à u periodu pre-covid . L'alta volatilità di u prezzu complica a pianificazione di l'imprese chì luttate per avè una certa dimensione di i costi operativi per affruntà. A crescente scarsità di i prudutti semifiniti è di certi cumpunenti, chì sò affettati da i fatturi di l'offerta è di i colli di buttiglia in u trasportu è, l'ultimu ma micca menu, u prublema di l'inflazione chì in Italia hè stata stimata à cresce da 3,9% in dicembre nantu à una basa annuale. ".

U costu di l'energia: una emergenza ancu per l'imprese

Per fà a parte di u leone chì guida l'incertezza sò l'aumentu di l'energia. "U prezzu di l'energia hè aumentatu di 50% in dicembre 2021 cumparatu cù u periodu pre-covid. Stu aumentu include tendenzi assai diffirenti trà e fonti d'energia cumpresu u gasu naturale chì registra a crescita più impressiunanti – cuntinueghja u presidente di Assolombarda -. L'indici glubale di gas naturale registra un aumentu di 383% è se guardemu à u livellu europeu si righjunghji à 947% . Aumenti esorbitanti chì pesanu ancu di più per paesi cum'è l'Italia, chì sò cunsiderate cum'è a più grande dependenza di u nostru paese à i combustibili fossili. "Secunnu e previsioni di Intesa San Paolo, a perdita di u PIB duveria ghjunghje à un mità di puntu percentuale, affettendu à tempu u cunsumu di e famiglie è l'investimenti di l'imprese – aghjusta u presidente Spada -. A situazione hè abbastanza alarmante perchè l'imprese sò strottled da i prezzi à u puntu chì ci hè u timore di un arrestu di l'attività di produzzione in particulare per i settori più intensivi d'energia ancu in presenza di ordini. Quandu parlu di cumpagnie intensive in energia, vogliu dì l'acciaio, a ceramica, i mulini di carta, i fabbrichi di vetru è tutte e cumpagnie in u settore chimicu ".

U costu crescente di l'energia provoca inflazione

L'aumentu di u costu di e materie prime è di i beni energetichi risicate di mette l'ecunumia europea in un circhiu viziosu chì pruvucarà pressioni inflazionistiche novi è più forti. " Confindustria hà dumandatu l'attivazione di una task force à Palazzo Chigi per trattà l'emergenza è lancià misure straordinarie. I nostri assuciati ci dicenu chì avemu ghjuntu à un puntu criticu per quale l'aumentu di e spese ùn pò più esse assorbutu da l'imprese, ma deve esse scaricatu nantu à u pruduttu – cuncludi u numeru unu da Assolombarda -. Chì significa un aumentu di i prezzi finali chì, cù l'aumentu di l'inflazione, riducerà u putere di compra di e persone. U guvernu talianu hà finu à avà destinatu 8 miliardi d'euros, però, principarmenti affruntendu famiglie è picculi imprese in difficultà ".

U passatu chì torna

"L'inflazione, hè u passatu distante, ci porta in daretu 30 anni". U vicepresidentu di l'ISPI Paolo Magri rammenta chì per qualchì tempu u risicu inflazionistu ùn era micca cuntatu trà i periculi per l'ecunumia occidentali. " Parlemu di u risicu di l'iperinflazione , pensemu à a Turchia, chì ci riporta à l'America Latina di parechji anni fà. È quì parlemu di l'aumentu di i tassi chì diventa più sicuru ogni ghjornu, a FED hà dettu chì aspetta trè aumenti in l'annu dopu ". U futuru chì ricorda u passatu cuncerna ancu u scacchinu geopuliticu. "L' Afghanistan, chì hè ghjuntu fora di u radar di i media, hè in a catastrofa più totale chì hè una catastrofa umanitaria è chì pò diventà una catastrofa migratoria è chì pò diventà attacchi, è quì tornerà in a croce. L'Afghanistan hè un futuru chì s'assumiglia assai à u passatu – cuntinua u vicepresidentu Magri -. L'Iran hè ancu un futuru chì s'assumiglia à u passatu è ùn sapemu micca s'ellu serà un Iranu senza un accordu nantu à l'energia nucleare, o un passatu recente, un Iran cun un accordu è cù prospettive per l'imprese italiane ".

Cummerciu internaziunale: + 11,2% paragunatu à 2020

Una nota estremamente pusitiva per l'ecunumia italiana hè quella di a bilancia cummerciale. U cummerciu internaziunale marca un aumentu di 11,2% in i primi 10 mesi di u 2021 paragunatu à i primi 10 mesi di u 2020. Sicondu Alessandro Terzulli , ecunomistu capu di SACE. "Considerendu chì in u 2020 avemu avutu un -6%, pudemu dì chì ci hè stata una ripresa cumpleta – cuntinueghja l'economista capu di SACE -. In u 2022 serà difficiule di mantene stu ritmu, ma e previsioni chì anu formulatu à u principiu di u vaghjimu, nantu à 5%, sò cunfirmati. Entrata lenta in u 2022, i scambii si intensificanu à a fine di l'annu ". In u 2022 vulteremu à i tassi di crescita di u cummerciu internaziunale pre-crisa è a prestazione di l'espurtazioni italiane pare assai soddisfacente. " In i primi 10 mesi di l'annu viaghjemu, sicondu i dati Istat à + 18,6% nantu à u 2020, è + 5% nantu à i primi 10 mesi di u 2019 – cuntinueghja Terzulli -. Una quistione hè chì a crescita di u 2021 vinarà à a spesa di quella di u 2022. À u principiu di u vaghjimu avemu pensatu à a crescita trà 5 è 6%. I beni d'investimentu cum'è i prudutti di l'ingegneria meccanica farà bè ".

U rinfurzamentu di u sistema bancariu

L'impossibilità di avè una vita suciale nurmale hà avutu cum'è un effettu secundariu l'aumentu di u risparmiu di e famiglie, almenu di quelli chì ùn anu micca patitu e ripercussioni negative di i blocchi. "U sistema bancariu s'hè rinfurzatu, hè più capitalizatu. È dopu avemu una putenza di focu in termini di liquidità chì hè giganti – dice Gregorio De Felice , Chief Economist di Intesa Sanpaolo -. Ùn ci scurdemu chì i dipositi bancari sò aumentati da u principiu di a pandemia è ùn parlemu micca solu di risparmiu di a famiglia. Risparmiu più grande per l'imprese è e famiglie. Questu significa un putenziale per una forte ricuperazione in u cunsumu è l'investimenti ".

A crescita di l'Italia ùn pò micca guardà à u passatu

L'ugettivi di crescita di u nostru paese ùn ponu esse pre-covid. In questu casu, u nostru futuru ùn pò esse un ritornu à u passatu. "U nostru scopu ùn hè micca solu di ottene tutti i paràmetri è i requisiti di u PNRR, ma di mette avà e basi per u PNRR per travaglià ancu dopu chì ci porta à una crescita potenziale chì ùn era micca quella pre-covid, chì era drammatica. – cuntinueghja Gregorio De Felice -. In media in a decada pre-covid avemu cresciutu da 0.4% annu , Germania hà fattu 1.8% . Allora avemu da scopu di almenu 1% cum'è scopu. Questu ci permette una crescita più inclusiva chì tocca ancu e donne, i ghjovani è e regioni di u Sud è ci permette di avè una sustenibilità più grande di u debitu publicu. Diceraghju solu un numeru, s'è a nostra crescita passava da 0,5% in media à 1% in media malgradu l'aumentu di u debitu publicu, avemu a tendenza à calà à 100% in u 2041, ci vole assai tempu ma u signale hè impurtante. per i mercati ".

A sfiducia di u sistema industriale versu a transizione ecologica

U futuru significa transizione ecologica. "Mi sentu assai sfiducia annantu à a transizione ecologica. L'imprendituri vedenu cum'è un costu, cum'è una burocrazia supplementaria – hà dettu Gregorio De Felice -. Invece, duvemu cunsiderà cum'è una opportunità, serà una nova linea di cummerciale chì averà una grande dumanda, pensate à i Stati Uniti di Biden. Serà ancu un'uppurtunità di innuvà è di esportà prudutti verdi, questu s'applica à parechji settori: moda, imballaggio, custruzzione, vitture ". A nostra fabricazione hà fattu un prugressu enormu in l'ultimi 10 anni, avà hè dumandatu un altru passu avanti. "Questu ùn succede micca spessu in i mercati avanzati. Strategie di l'internaziunalisazione, una svolta versu i prudutti d'alta o media-alta qualità, abbandunà ciò chì eranu e pruduzzione induve ùn avariamu micca avutu un avvene perchè a cuncurrenza di i paesi cù i prezzi di u travagliu bassu ci avaria massacratu – cunclude l'economistu De Felice -. A figura più emblematica hè chì in 10 anni u nostru surplus cummerciale cù i paesi stranieri hè passatu da 30 miliardi d'euros, nette di a fattura di l'energia, à 100 miliardi d'euros è aspettemu chì ghjunghje à 120 miliardi in 2023 ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/perche-gli-imprenditori-non-devono-vedere-la-transizione-ecologica-come-un-costo-lanalisi-di-de-felice-intesa-sanpaolo/ u Sun, 16 Jan 2022 07:18:47 +0000.