Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi dicu cumu si cambia u Cile cù Boric

Vi dicu cumu si cambia u Cile cù Boric

U Cile elege da una larga maiuranza u presidente più à manca è u più ghjovanu in a so storia : Boric. U studiu di Livio Zanotti, autore di ildiavolononmuoremai.it

In u run-off per l'elezzione presidenziale, u Cile ieri hà riaffirmatu a so maturità demucratica è rifiutatu di manera decisiva a nostalgia di Pinochet chì, inaspettatamente, hà risuscitatu in u primu turnu. Denegando quasi tutte e previsioni, u novu capu di statu hè u candidatu di manca Gabriel Boric, 35 anni, u capimachja studiente chì emerge da e prutestazioni di u 2019. Quandu prima ghjovanu è assai ghjovanu, dopu milioni di manifestanti, travagliadori, casalinghi, impiegati publichi. invadiu e piazze rivendicà diritti maiori, migliuramenti ecunomichi è infine cunquistò a creazione di a Cunvenzione Custituziunale, chì formula a nova Cartha Magna per rimpiazzà quella imposta da a dittatura militare più di trent'anni fà.

Boric hà ottenutu 4 milioni è 615 mila voti, uguali à 55,9 per centu di i 8 milioni è 266 mila espressi; contr'à 3 milioni 646 mila, 44,1 per centu, di u candidatu di estrema destra, José Kast, chì in a prima volta l' avia superatu da 150 mila. Nantu à Kast, figliolu di un immigratu anzianu ufficiale nazista di a Wermacht è fratellu di un anzianu ministru di Pinochet, chì a dittatura riclama apertamente, a maiò parte di i sustenitori di a diritta cunverguvanu è di quellu 13 per centu ricevutu da l'indifferenti Franco Parisi, un tipu di un candidatu fantasma chì avia campatu da i Stati Uniti, induve ellu fughje per ragioni ghjudiziarie. Ma ùn bastavanu micca à eleghjilu. È hè a prima volta chì u vincitore di a prima volta hè scunfittu in u sicondu.

A ricuperazione significativa fatta in l'elettore assente hè stata decisiva. In a cunsultazione precedente, u 21 di nuvembre scorsu, solu 47 per centu di quelli chì anu u dirittu di participà avianu participatu. In menu di un mesi, a polarizazione assai forte chì hà oppostu i candidati di i dui punti estremi di l'arcu puliticu hà purtatu à 55,6 per centu di i voti in i sondaggi, purtendu u numeru tutale di votanti à più di 8 milioni di i 15. membri.in i listi. È hè questu un milione di novi votanti chì hà permessu à Boric di vince. In più di a cunciliazione di u centru-manca, in quale i timori – ma ancu un veru disgrazia – pruvucati da u pinocectismu risuscitatu da Kast, ci anu almenu per avà fattu scurdà di divisioni è risentimenti.

Gabriel Boric, ancu per via di a so ghjuventù, l'agilità cù quale ellu articule u radicalismu di i so principii, chì s'hè alluntanatu da ogni burocrazia di partitu (ancu à quella di u Partitu Cumunista, chì hè ancu u so primu alliatu), hà sappiutu filà. u so prugramma à a misura necessaria per assicurà u sustegnu cunvinta è attivu di i Sucialisti è i Democratici Cristiani. Vale à dì di i dui pilastri di a Concertaciòn , chì dapoi anni sò u mira di e so critiche è di tutta a manca alternativa, à u turnu da quelli accusati di avventurisimu periculosu. L'ultime hè stata cunfirmata novu à a vigilia di u votu da l'ex presidente di a Republica Ricardo Lagos, a più alta espressione di a moderazione tecnica di u centru-manca.

A causa di u so propiu sfondate ideologicu – è alcuni aghjunghjenu à u so temperamentu persunale – Kast ùn hà micca mostratu tanta rapidità di manuvra. Passendu da a so militanza originale in l' Unione Democràtica Indipendente Pinoceptista (UDI) à u so novu Partitu Republicanu, hà sbulicatu u fundamentalismu catòlicu solu per accentu u neo-liberalismu più darwinista. Trascurandu l'enorme è innegabile, ancu sbilanciatu, u sviluppu ecunomicu è culturale realizatu da u Cile in l'ultimi 30 anni. À u puntu di vede in i so malati un spaziu prevalenti di pura risturazione centralista è autoritariu (se micca peghju), micca spartutu ancu da a maiuranza di u mondu Confindustria. Contrairement à Donald Trump, qu'il admire, Kast a immédiatement reconnu le triomphe de l'adversaire. Tuttavia, hà avvistatu chì a so marchja versu u putere hè ghjustu principiatu.

È in fattu, ancu s'è a scunfitta subita hè rossu è brusgiatu (dighjà alcuni cullaburatori si alluntananu da e dichjarazioni più esasperate di Kast), a presidenza di Gabriel Boric hè tuttu ma simplice. U capu di Statu uscente, u cunservatore Sebastian Piñera, hà scappatu à pena l' impeachment per via di un cunflittu d'interessi è accusatu di inefficienza in u so guvernu ancu prima di u scoppiu di Covid, lascia una ecunumia in lotta cù a recessione è a pandemia appena attenuata da l'arrivu di u guvernu. stagione d'estate. Un legatu pesante chì impedisce subitu i prumessi elettorali di u novu presidente à un paese bramosu di cambiamenti rapidi è prufondi. In quale u cuntrollu di u Cungressu è dunque di l'attività legislativa serà cundizionatu da l'uppusizione.

Boric hè ben cuscente di questu. Per quessa, invita l'avversariu scunfittu à dialogu è à a folla di decine di millaie di persone chì anu invaditu tuttu u centru di Santiago per celebrà lu cù canti, balli è pirotecnici, annuncia chì ùn guvernerà micca in a Moneda ma da a strada, in cumunicazione permanente cù u populu. U tributu à u presidente martire Salvador Allende hè una occasione di chjamà tutti à a coesistenza civile, à u rispettu mutuale. U più ghjovanu è u presidente più votatu in a storia cilena hè ancu previstu di affruntà a prova più difficiuli: riparà e inequities chì anu crisciutu inseme cù u paese senza compromette e so energie. L'idea d'implicà tutti in una mubilisazione permanente, à partesi da l'Assemblea Custituenti dighjà stabilita è in quale ùn sò micca i delegati di u partitu, ma e persunalità indipendenti sò predominanti, sin'à u locu di travagliu, l'università, a strada.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/cile-boric-elezioni/ u Mon, 20 Dec 2021 06:05:15 +0000.