Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Trattatu Italia-Francia ? Eccellente, veramente no. L’analisi di Fabbri (Limes) è Pelanda (Verità)

Trattatu Italia-Francia ? Eccellente, veramente no. L'analisi di Fabbri (Limes) è Pelanda (Verità)

Per Pelanda, u trattatu cù a Francia hè risicatu per l'Italia è a so sovranità. Per Fabbri, invece, hè u male minore : a vicinanza di Parigi hè utile à Roma per difende si da a Germania è a Turchia. Start Magazine cuntinueghja à investigà in vista di a firma di u Trattatu u 26 di nuvembre

In Roma, à l'occasione di a visita di u presidente francese Emmanuel Macron u 25 è u 26 di nuvembre, hè prevista a firma di u chjamatu "Trattatu Quirinale": un accordu trà l'Italia è a Francia chì, in intenzioni generale – i dettagli ùn sò micca. cunnisciuta -, hà u scopu di ricalibrate l'equilibriu di u putere in l'Unione Europea, storicamente guidata da Francia è Germania. Trà e duie nazioni ci hè un veru pattu di cuuperazione, u "Trattatu di l'Elysée" di u 1963, aghjurnatu in u 2019.

CHE PENSA A POLITIKA DI U TRATTATO ITALIA-FRANCE ?

Comu diciatu, u cuntenutu esattu di u Trattatu Quirinale ùn hè micca cunnisciutu, ma piuttostu vague guidelines: a prumuzione di a cooperazione bilaterale in l'ecunumia, u cummerciu, u turismu è a cultura.

Ma hè digià statu attaccatu da u centru-dirittu talianu , in particulare per i metudi: u presidente di Fratelli d'Italia Giorgia Meloni hà criticatu u fattu chì u parlamentu ùn hè statu infurmatu di i negoziati (iniziati in u 2018, poi suspesi è infine riattivati). sottu Mario Draghi); u diputatu di a Liga di u Nordu Claudio Borghi hà presentatu una quistione à a Càmera nantu à questu puntu. U vicepresidentu di Forza Italia Antonio Tajani era più favurevule, dicendu chì ùn hà micca truvatu "cosa strana nantu à u fattu chì u Parlamentu ùn cunnosci micca ancu u testu: secondu a Custituzione, e Camere ratificanu trattati internaziunali, ùn li scrivenu micca". .

L'PARE DI PELANDA

Trà l'analisti pulitichi, nantu à pusizioni particularmente critiche versu u trattatu Italia-Francia hè Carlo Pelanda , prufessore di geopolitica ecunomica à l'Università di Guglielmu Marconi. In u ghjurnale La Verità, l'analista è l'assagista hà scrittu chì, se l'accordu duvia avè "un putere vincolante è sistemicu da u principiu, cù pocu spaziu per i negoziati settoriali, allora u prublema seria enormu è deve esse risoltu cù una mobilizazione difensiva". per prutege a "ricchezza sovrana" italiana.

Tuttavia, Pelanda ricunnosce chì u trattatu hè più prubabile di esse "in forma di lettera d'intenzione". È dice ch'ellu ùn crede micca chì Draghi "pò sustene un accordu contraproducente per l'Italia" ; à u listessu tempu, però, u primu ministru "ùn vole di sicuru liticà cù a Francia".

U prufessore scrive chì l'apparecchi taliani, cumpresi i funzionari di u Ministeru di l'Affari Esteri è i servizii sicreti, sò attenti à l'interessu naziunale, ancu s'ellu – dice – ci sò "incertezze nantu à a capacità italiana di negozià à parità" cù i Francesi : una cundizione chì pruducerà un trattatu biased in favore di Parigi.

L'obiettivu di Macron, sustene Pelanda, hè "di cunquistà l'ecunumia taliana per equilibrà a putenza eccessiva di quella tedesca" è di fà di Roma u vassallu di Parigi per "aumentà a centralità di l'industria di difesa francese" in Auropa. A Francia, dice l'analista, hà tandu bisognu di l'Italia chì sia allinata cun ella per pudè fà a so pulitica estera in a regione mediterranea.

U PENSU DI FABBRI (LIMES)

Invece, u pensamentu di Dario Fabbri, analista geopuliticu è membru di u cumitatu scientificu di Limes , hè diversu, affidatu à un articulu per La Stampa cù u titulu esplicativu : Perchè avemu bisognu di u trattatu Quirinale .

Fabbri scrive chì u scopu di Macron à traversu l'accordu cù l'Italia hè "di unisce u pesu di Parigi è di Roma per inibisce un pussibule ritornu à l'austerità" in Bruxelles à a spinta di u novu guvernu tedescu ; à u cuntrariu, u presidente francese vuleria ublizà Berlinu à « mantene una pulitica fiscale espansiva ».

L'analista spiega chì a pandemia hà "smascheratu" a fragilità strutturale di l'Italia è di a Francia; in u 2020, a Germania hà garantitu l'emissione di obbligazioni da a Cummissione Europea, rendendu pussibule u pianu di ricuperazione, per prevene una crisa prufonda in l'Italia di u Nordu da cumprumette l'industria tedesca, data a prufonda interdipendenza. Tuttavia, precisa, "l'opinione publica tedesca hè riluttante à s'impegna indefinitu per i so satelliti, malgradu a so participazione à a catena di valore naziunale, una irrazionalità cronica di una matrice astrategica, cunfirmata da l'ultime elezzione".

Per l'Italia, dunque, u trattatu cù a Francia serve sia per evità u ritornu di l'austerità tedesca in Auropa, sia per prutegge si da a Turchia, chì hà u cuntrollu di a Tripolitania Libia è hè assai presente (ancu militarmente) in i Balcani. In riassuntu: in Roma hè megliu stà à u latu di Parigi per prutegge si da Berlinu è Ankara.

Fabbri précise que le traité du Quirinal comporte des risques pour l'Italie. Prima di tuttu, quellu di « cascà definitivamente in a sfera d’influenza francese », sia in a pulitica estera sia in u campu industriale. "Ma l'alternative, l'austerità di a marca tedesca è l'interferenza turca in i nostri paesi vicini, sò ancu peggiu", cuncludi.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/trattato-italia-francia-analisi-pelanda-fabbri/ u Thu, 25 Nov 2021 06:46:33 +0000.