Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Rischi è opportunità di prestiti chinesi à Boliviana

Rischi è opportunità di prestiti chinesi à Boliviana

Perchè a Cina sustene l'economia boliviana? Analisi di Riccardo Venturi

Un articulu precedente hà trattatu di u debitu esternu di a Bolivia durante a presidenza di Evo Morales è a predominanza di u settore di u trasportu in l'assignazione di risorse ottenute per quelli prestiti; cù u presente, invece, andemu à approfondisce più specificamente u rolu di a Cina.

I dati, spressi in milioni di dollari americani, a valuta più utilizata in u prestitu à l'esteru, venenu da l' Informes de deuda externa pública truvata in u situ web di u Bancu Centrale bolivianu.

EVO MORALES, "U CINESE"

A relazione di Boliviana cù a Cina hè stata cunsulidata in modu prufondu è strutturatu sottu à i mandati di l'ex presidente Evo Morales, chì hà purtatu u paese sudamericanu à piglià sempre più prestitu da Pechino, attraendu parechje cumpagnie cinesi.

In l'ultimi decennii, a Cina hè diventata u più grande prestatore per i paesi in via di sviluppu, datu ancu u disengagement ecunomicu di i paesi occidentali più ricchi, è hà cunfirmatu stu rolu ancu cù a Bolivia.

Riturnendu à u rolu ghjucatu da Morales in u debitu à a Cina, hè pussibule osservà in u graficu sottu cumu u saldo annuale di prestiti cuntratti cù quellu paese hà aumentatu considerablemente dapoi u 2006, l'annu di a so inaugurazione dopu a prima vittoria in u presidente presidenziale. Elezzione per u 2005: u saldo di u debitu cù a Cina chì ammontava à 24,4 milioni di dollari americani in u 2005 hè cresciutu à 75,4 in u 2006, infine ghjunghje à 1.045,0 in u 2019, cù un saldo mediu di 396,32 milioni per u periodu da 2006 à 2019.

Hè pussibule di sparte stu debitu cù Pechino in duie fasi : da u 2006 à u 2010, una fase in quale, paragunatu à i periodi precedenti, hè statu un ricorsu accresciutu à i prestiti di Pechino, senza per quessa ch'ellu sia particularmente altu, cù un saldo mediu di 71 04 milioni. ; da 2011 à 2019, in quale ci hè un incrementu considerableu di u saldu mediu in paragunà à prima, righjunghji 577,03 milioni.

U ligame creatu da Morales cù a Cina hè destinatu à esse durà, datu a so cunferma da l'attuale presidente Luis Arce, ex ministru di l'ecunumia durante a presidenza Morales.

U graficu seguente hè ancu mostratu per permette una panoramica di u debitu esteru di Morales' Bolivia.

U TRANSPORTU : UN SECTORE CHAVE È I SO RISCHI

U settore chì u più interceptatu i sume prestiti per u debitu straneru da u 2012 à u 2019 era quellu di i trasporti, cù un percentinu mediu di 42,63% è un saldo mediu di 3.198,06 milioni di dollari.

Ci hè una stretta correlazione trà u sviluppu infrastrutturale è l'aumentu di u debitu cù a Cina, postu chì cù a custruzzione d'infrastrutture u giant asiaticu ne trae benefici multipli: guarantisci l'ingudu da l'interessi, ottenendu per via di clausole contractuali chì i travaglii sò realizati da cumpagnie cinesi è i travagliadori, è, una volta chì i travaglii sò stati finiti, per ottene un accessu più veloce è più prezzu à e risorse naturali – principalmente idrocarburi è minerali, cumpresu lithium (https://www.startmag.it/energia/catl-millennial-lithium-lithium-batteries). /), indispensabile per a fabricazione di batterie rechargeable – chì a vostra industria hà bisognu. Sti risorsi sò spessu estratti da e cumpagnie chinesi, facenu ghjunghje à e cumpagnie in u so territoriu naziunale da i siti di estrazione, ghjunghjendu à i porti di a costa Pacificu di l'America Sudamerica.

Hè chjaru chì mentre i prestiti è l'investimenti chinesi sustenenu a crescita di a Boliviana, puderanu mette in periculu a so sovranità effettiva. In fattu, se a dumanda mundiale di materie prime, di quale a Boliviana hè un pruduttore, deve soffre una diminuzione, cù una conseguente calata di u so prezzu, a Boliviana ùn pò micca esse capace di onore l'interessu nantu à i prestiti cuntratti senza ricorrere à più debitu. forse precisamente versu a Cina.

Tuttavia, a ricuperazione di l'ecunumia mundiale, dopu a fase più acuta di a recessione indotta da a pandemia di Covid-19, mantene i prezzi di sti risorse elevati, almenu à cortu termini, è stu risicu ùn hè micca imminente.

Tuttavia, ci vole à vede s’ellu u sviluppu infrastrutturale finanziatu cù stu debitu straneru serà ghjustificatu cù una crescita ecunomica capace di onurari i debiti assuciati è i so interessi.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/rischi-e-opportunita-dei-prestiti-cinesi-in-bolivia/ u Sat, 30 Oct 2021 06:52:45 +0000.