Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Hè cusì chì i paesi di l’UE sò divisi nantu à e regule fiscali post Covid

Hè cusì chì i paesi di l'UE sò divisi nantu à e regule fiscali post Covid

E divisioni trà stati di l'UE nantu à cume riformà e regule nantu à e finanze publiche. U studiu apprufunditu di u ghjurnale El Pais

U Nordu, guidatu da l'Austria è i Paesi Bassi, sottolinea chì i cambiamenti ùn implicanu micca un rilassamentu di a sustenibilità di e finanze publiche.

U tsunami ecunomicu di u coronavirus inghjenna reazzioni strane: se finu à avà i fundamentalisti di l'UE avianu mostratu e so artiglii acuti per mantene à ogni costu e regule fiscali strette, avà parenu aperti à neguzià a so mudificazione. Ma cun vincule è linee rosse tracciate à a fretta. I falchi, anzianu canusciuti cum'è frugali, sò "aperti à un dibattitu per migliurà a governanza ecunomica è fiscale, cumpresu u Pattu di Stabilità è di Crescita", secondu un documentu à chì EL PAÍS hà avutu accessu, in quale ottu paesi di l'UE, guidati da l'Austria è Paesi Bassi, anu presentatu a so pusizione prima di a riunione informale di i ministri di l'ecunumia è di e finanze chì si tenerà venneri è sabbatu in Slovenia.

Tuttavia, è eccu e linee rosse, sò disposti à entre in sti negozii solu se "e novi pruposte ùn mettenu micca in periculu a sustenibilità fiscale di i Stati membri, di a zona euro o di l'Unione in generale". È à cundizione chì i dui grandi prublemi ecunomichi attualmente in tavula per l'UE-27 sianu sciolti: a fine di a clausula generale di salvaguardia (chì hè stata aduprata cù u primu impattu di a pandemia per alleggerisce l'ecunumie è chì hè stata prorogata finu à a fine di u 2022) è a riforma pussibule di u Pattu di Stabilità è di Crescita, un'idea nata prima di u coronavirus è messa da parte per un annu è mezu chì hè stata risuscitata cun forza da l'UE per esce da a più grande recessione dapoi a seconda guerra mundiale. E cunsequenze di tuttu què sò quì: u debitu publicu hè à livelli record, avendu passatu da 79% in 2019 à 94% in 2021. A soglia di 90% hè anatema per i falchi, i paesi i più ortodossi di u dibattitu fiscale.

Tuttavia, è eccu e linee rosse, sò disposti à entre in sti negozii solu se "e novi pruposte ùn mettenu micca in periculu a sustenibilità fiscale di i Stati membri, di a zona euro o di l'Unione in generale". È à cundizione chì i dui grandi prublemi ecunomichi attualmente in tavula per l'UE-27 sianu sciolti: a fine di a clausula generale di salvaguardia (chì hè stata aduprata cù u primu impattu di a pandemia per alleggerisce l'ecunumie è chì hè stata prorogata finu à a fine di u 2022) è a pussibule riforma di u Pattu di Stabilità è di Crescita, un'idea nata prima di u coronavirus, hè stata messa in attesa da un annu è mezu, è hè stata resuscitata cun più forza chè mai avà chì l'UE esce da a più grande recessione dapoi a seconda guerra mundiale. Intantu, e cunsequenze sò sempre quì: u debitu publicu hè à livelli record, avendu passatu da 79% in 2019 à 94% in 2021. A soglia di 90% hè anatema per i falchi, i paesi i più ortodossi di u dibattitu fiscale.

A riunione in Brdo (Slovenia) serà un primu cuntattu trà e capitale. Ma u Nordu face u colpu prima: in più di l'Austria è di l'Olanda, i paesi nordici (Svezia, Danimarca è Finlandia), è ancu parechji partenarii orientali (Lettonia, Slovacchia è Repubblica Ceca) anu firmatu sta lettera. A crema di a crema di i falchi.

U Sud hè nantu à un'altra lunghezza d'onda. Alcuni paesi, cume a Francia è a Spagna, volenu chì e discussioni nantu à e nuove regule fiscali procedinu rapidu per chì quandu vene u mumentu di tirà a spina nantu à a clausula di salvaguardia – in u 2023, secondu e fonti cunsultate in Bruxelles – ùn ci serà micca bisognu di tornanu à u statu quo d'austerità, ma à un novu regime chì speranu esse più flessibili. U rolu di u Nordu hè, per u mumentu, di rinfriscà ste aspirazioni: "A qualità hè più impurtante chè a velocità", dicenu l'ottu paesi, anticipendu cusì un dibattitu duru. U testu aghjusta qualchì frase da u manuale di i dirigenti di austerità: "Riduce i rati di debitu eccessivi deve restà un scopu cumunu […] A sustenibilità fiscale cumbinata cù riforme chì sustenenu a crescita ecunomica devenu esse a basa".

E regule fiscali datanu di l'anni 90: sò state cuncipite per un mondu sparitu è ​​esiste un largu cunsensu in Bruxelles per riformulalli. Andà da e muse à u teatru serà un veru mal di denti. L'UE hà cercatu di ritardà u dibattitu finu dopu l'elezzioni tedesche in pocu più di duie settimane: un guvernu cunservatore in Berlinu ùn hè micca uguale à una coalizione in cui i socialdemocratici governanu o i Verdi anu u putere (o ancu un ministru di e finanze) .

A Cummissione preferisce ancu aspettà a Francia: a presidenza francese di l'UE principierà in u 2022, è Parigi (cù Roma è Madrid) hè assai à favore di una riforma di e regule chì furnissi più spaziu di manuvra. Dapoi u principiu, i falchi cercanu di impone e so fruntiere: "Misure fiscali senza precedenti per luttà contr'à l'effetti negativi di a crisa anu influenzatu a sustenibilità di e finanze publiche in parechji paesi, in particulare in i partenarii induve e misure anu aumentatu in modu permanente u bilanciu è induve u debitu publicu i livelli sò à u più altu ", dice u testu. Quellu paràgrafu pare esse destinatu direttamente à paesi cum'è a Spagna: u debitu publicu hè di circa 125% di u PIB, à livelli massimi, per via di misure anti-crisi – cum'è ERTE o linee di liquidità, chì anu travagliatu bè – ma dinò per via di più discutibili misure cume l'elevazione di e pensioni è di i salarii di u settore publicu.

U contraattaccu da u Sud puderia piglià uni pochi di mesi per ghjunghje: a Cummissione Europea crede chì stu dibattitu hè sempre "prematuru". Ma u primu colpu hè dighjà quì, in attesa di a riunione di i ministri in Slovacchia. I più duri avianu avertitu: digià in ghjugnu u ministru di e finanze austriacu avia mandatu una lettera à i so omologhi di a zona euro per prevene di a forte crescita di u debitu publicu è di i prublemi di sustenibilità di e finanze publiche. In primavera, à l'OECD, Berlinu hà dumandatu una riduzzione fiscale in Spagna "u più prestu pussibule".

(Extrait de la revue de presse étrangère par Epr Comunicazione)

Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/ue-regole-finanza-pubblica/ u Sun, 12 Sep 2021 06:00:56 +0000.