Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè a Cummissione Europea vole piantà trè miliardi d’arburi

Perchè a Cummissione Europea vole piantà trè miliardi d'arburi

Articulu di Enrico Martial

U 14 di lugliu, in Bruxelles, à a cunferenza di stampa per prisentà u pacchettu climaticu Green Deal, o "Fit for-55", un ghjurnalistu hà dumandatu: "ma induve piantemu trè miliardi d'arburi?" Questu, in fattu, hè unu di l'ubbiettivi di l'azzione foresta-terra, chì hè inclusa in u vastu pacchettu di direttive è regulamenti appruvati da a Cummissione u listessu ghjornu, u 14 di lugliu 2021.

Trè miliardi d'arburi sò assai, più di sei per citatinu europeu, è sò in fatti u sughjettu u più chjucante di l'azzione, chì include altre misure dedicate à l'usu di a terra è a silvicultura. In generale, u Fit-per-55 per u terrenu è e fureste custituisce una crescita di l'ubbiettivi dighjà stabiliti è dighjà in implementazione, partendu da u regulamentu 841/2018, chjamatu LULUCF (Usu di u Terrenu, cambiamentu d'usu di u terrenu è silvicultura ), u listessu acronimu di u prutucolu intrutu in l'accordu di Kyoto di u 1997, rilanciatu da l'Acordu di Parigi di u 2015. À scala mundiale, u settore agriculu cuntribuisce direttamente à circa 26% di l'emissioni.

In fondu, i Stati membri eranu dighjà legati à u criteriu "senza debitu", vale à dì di cumpensà sempre in u settore tarrenu-furesta l'emissioni generate in l'agricultura, per esempiu quelle da u bestiame, circa a metà di u tutale. U regulamentu prupostu di Fit-per-55 di questi ghjorni hè ancu una currezzione di sicuru: a Corte di i Conti Europea hà trovu in un raportu di u 21 di ghjugnu 2021 chì a Politica Agricola Cumuna (CAP) cuntinua à sustene pratiche cuntrarie à l'ubbiettivi ambientali, per esempiu finanzendu torbiere drenate, chì occupanu menu di u 2% di e terre agrìcule ma chì generanu u 20% di l'emissioni di u settore. A compensazione hè dunque una necessità.

In fondu, ci hè un dibattitu, ancu pisanti, nantu à a neutralità climatica di e biomasse. Da una parte, si dice chì u debitu di CO2 esiste uguale è ùn ci hè micca neutralità, perchè l'arburu chì aghju tagliatu oghje per brusgià ci vole anni à cresce torna. D'altronde, ci hè sempre l'argumentu di e "peghju fonti d'energia", cum'è u carbone, chì face pensà à i "menu peggiori", cù i quali argumenti paralleli per u nucleare o u gas sò supportati. Cusì, a Cummissione, ancu in rispettu à un mercatu significativu è paesi altamente allineati (cum'è a Svezia, per esempiu), introduce misure specifiche in u regolamentu, cume l'obligazione di ùn aduprà micca i tronchi d'arburi tagliati cum'è biomasse, ma i so suggerimenti , i rami, tutti i rifiuti di trasfurmazioni, serratura, o ramoscelli da attività agricula. Si tratta di circa 20% di l'arburu tagliatu, chì u fustu pò esse adupratu per a custruzzione. A prutezzione di u troncu hè ancu un modu per riduce a pressione annantu à i boschi chì ùn si pò pensà cum'è depositi di fonti di carburante. E cuntruverse sò fiurite in a fase preparatoria, nantu à l'impatti per e cumpagnie energetiche, o in u Parlamentu Europeu nantu à e pussibili perdite d'impieghi in e zone rurale. In Italia, oghje, e biomasse valenu u 17% di e fonti rinnovabili, cù 3,5 milioni di tunnellate di materiali aduprati.

L'equilibriu hè forse rializatu in u futuru aumentendu l'offerta, cù novi arburi. Anu da offre più materiale per a bioenergia, ma soprattuttu l'avianu (cume si impara a fotosintesi à a scola) da assorbenti giganteschi, da "lavandini CO2". Andariamu da u sequestramentu di 263 milioni à 310 milioni di tunnellate di CO2 da u 2030. Per u restu, ci serianu più oblighi per i Stati di mitigà l'emissioni di a pruduzzione terrestra è di l'animali, per monitorizà megliu cù dati numerichi è grandi ogni arburu, à alignà e pulitiche di biodiversità è di bioenergia, per prutege fermamente e fureste "patrimuniali", per stabilisce a neutralità climatica in u settore terrenu-furesta per u 2035.

Per l'implementazione è cum'è una fase preparatoria, finu à u 2026 ùn ci seranu cambiamenti drastichi, cù effetti mudesti nantu à i sistemi ecunomichi di u settore è nantu à e zone rurali, eccettu precisamente nantu à u monitoru o di e nuove piante o a più sicurezza di e zone forestali dighjà prutettu. Da u 2026 à u 2030 ci seranu misure rigorose nantu à e emissioni, cumprese altre chè CO2, è in relazione à u bestiame. Una operazione misurata cù i so limiti, ma necessaria per schisà è preparà u settore cullaburendu è senza affruntallu di punta.

In quantu à i trè miliardi d'arburi novi, a Cummissione Europea hà pruvatu à spiegà si cù un documentu di travagliu , una scheda di sintesi è un calendariu . Ùn ci serà micca rimpiazzamentu di l'arburi esistenti, ma furestazione in i spazii adatti (micca in e zone di prutezzione di l'ambiente per esempiu), cù l'arburi curretti (per a storia, a biodiversità, ecc.), In partenariatu direttu cù i Stati è l'autorità lucali, cù a participazione di i citadini, chì puderanu seguità l'evoluzione è prumove la (Mappa-U-Arburu, postu chì ci sò sei piante ognuna). U strumentu hè sempre di putenza dolce, cù incentivi finanziarii, strumenti di motivazione è a rimozione di ostaculi non ecunomichi.

Cumencia in u primu trimestre di u 2022 cù e Linee Guida per piantà li, un sistema in linea per monitorà è cuntabilizà ogni albero esistente (grazia à u numericu), per e prime nuove piante longu à l'infrastrutture, strade periurbane, in cità (ancu per mitigà e temperature), in spazii privati, in terreni inculti (4,8 milioni di ettari in u 2030) ecc. tenendu in contu i costi di manutenzione, i bisogni di l'acqua, a prutezzione di u terrenu, ecc.

Cum'è un cummentariu, à mezu à cumplicazioni tecniche è regulamenti, st'idea di piantà tutti issi arburi ci ramenta infine a Sardegna: in u cuntestu di l'industrializazione di u XVIII-XIX seculu, hà subitu tagli drastichi è una forte riduzzione di e so fureste. . Senza pregiudiziu di e migliaia di prublemi ambientali è silviculturali, u tema è e risorse chì l'accumpagneranu puderebbenu oghje suscità qualchì interessu nantu à l'isula, cum'è in altre zone di u paese.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/perche-la-commissione-europea-vuol-piantare-tre-miliardi-di-alberi/ u Sun, 25 Jul 2021 06:01:28 +0000.