Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

U 30 d’aprile di u 1993, storia di un linchjamentu

U 30 d'aprile di u 1993, storia di un linchjamentu

U libru di Facci "U 30 d'aprile di u 1993 – Bettino Craxi, l'ultimu ghjornu di una Republica è a fine di a pulitica" (editore Marsilio) eri hè statu previstu da a Fundazione Craxi. U puntu di Paola Sacchi trà nutizie è storia

Filippu Facci, cum'è in un filmu, in quadri, scene chì sò state inedite finu à avà, viste è sperimentate da l'internu, micca solu da l'esternu, descrive u "linchamentu", "a viulenza, a vera viulenza" contr'à Bettino Craxi, guasi minutu à minutu.

Hotel Raphael, micca solu un colpu di munete, una valanga di munete, u tintinu di a "pioggia metallica", ma ancu di ciottoli, mattoni, ancu un ombrellu. A prima aggressione "squadristica" (parolle di Craxi chì i definì ancu cum'è "pigliatori di rubli") finu à a so residenza privata chì ùn era mai stata prima un capimachja puliticu, anzianu primu ministru di u guvernu più longu di a Prima Republica.

U libru di Facci "30 aprile 1993 – Bettino Craxi, l'ultimu ghjornu di una Republica è a fine di a pulitica" (Marsilio editore), previstu ieri da a Fundazione Craxi cù a casa editrice, ramenta Stefania Craxi, chì hà fundatu l'institutu storicu, è oghje un senatore di Forza Italia, "hè u ghjornu induve hè natu u mostru boia". Hè "a data di u bacinu d'acqua trà a Prima Republica è oghje", dice, presentendu i travagli, u secretariu generale di a Fundazione Craxi Nicola Carnovale.

"Un pichju in u stomacu, per rileghje ciò chì hè accadutu in quelle 48 ore (dopu chì a Càmera abbia nigatu assai di l'autorizzazioni per prucede per Craxi, ed )", confessa Margherita Boniver, chì era anzianu ministru à Raphael quellu ghjornu, è oghje presidente di a Fundazione Craxi. U senatore Stefania, oghje vicepresidentu di a Cummissione per l'Affari Esteri di Palazzo Madama, ùn dà micca una testimunianza solu cum'è figliola.

Cum'è Facci dice in u libru, à a fine di quellu 30 d'aprile, à 23h50, mentre era in lettu per via di una gravidanza cumplicata, hè stata raggiunta in Milano da una telefonata dolorosa ma secca è di poche parolle di u so babbu chì hà dettu ella: "Un Craxi ùn pienghje micca". Stefania sottolinea chì a soia hè "una battaglia pulitica". Perchè "Craxi hà luttatu in difesa di u primatu di a pulitica". Craxi, in fatti, "ùn hà micca difesu un sistema anticu è obsolet, hà dumandatu una suluzione pulitica, ma solu una parte di l'eredi di u PCI hè stata cunservata da Clean Hands", ammonisce Stefania. Glossa: "Oghje l'Italia si ritrova cun tutte quelle questioni irrisolvute, cuminciendu cù a necessità di una riforma istituziunale, quella chì u mo babbu hà lanciatu cù a Grande Riforma …". Cù una irunia assai amara u senatore cumenta: "Si Craxi hè statu chjamatu cinghiale, Facci ci face sente u soffiu nantu à u collu di e branche …".

Giuliano Ferrara, da quale Craxi, surtendu quella sera da Raphaël da a porta principale, ricusendu di piglià a secundaria, inutilmente suggerita da l'escorta per un interu dopu meziornu, andò in TV per u prugramma "L'inchiesta", stigmatizza "quella disgustante Italia" di u "linchjamentu". Ma u fundatore di u Foglio , chì hà dinunziatu subitu u seriu precedente di l'attaccu à un capu sottu a residenza privata, adopra sfumature chì parenu più dolce in l'Italia d'oghje.

E invece, ancu per l'anzianu PCI Fabrizio Rondolino stessu, "simu andati di più versu u peghju". Rondolino s'arricorda chì quella sera era ghjustu davanti à Raphaël un pocu casuale è da tandu u notistu puliticu di a Unità ùn esita micca à dì ch'ellu si n'hè andatu "ghjelatu, cù una idea cambiata di Clean Hands è ancu (quì Rondolino rompe u tabù di una certa sacralità nantu à Berlinguer, ed ) nantu à l'antisocialismu di u secretariu PCI ". Cunclude: "U libru di Facci hè bellu è angosciosu, preziosu da ricurdà".

Fabio Martini, ghjurnalistu di a stampa , mette in risaltu ciò chì Facci denuncia immediatamente in u libru, chì hè unu di i motivi principali perchè si hè sentutu ubbligatu à scrive lu, vale à dì chì quellu attaccu in i ghjurnali di u ghjornu dopu praticamente ùn esistia micca, "affucatu in uni pochi di righe di piombu ". Appena à Raffaellu qualchì tempu nanzu, Vittorio Feltri, direttore di Libero , u ghjurnale per quale ellu scrive oghje Facci, Feltri, l'inventore di u termine "u cinghiale", dice di avè cambiatu idea nantu à Craxi: "Mi ha ricevutu gentilmente in u so appartamentu, ùn era mancu appena quellu palazzu chì era discrittu, mi paria ancu abbastanza modestu … ".

Craxi – cun quale Facci in u libru ricorda ancu senza retorica a so amicizia persunale cum'è ghjovanu reporter di vinti anni, empatia diretta, quasi cum'è s'ellu fussi un omu ordinariu, cù quale ellu sintonizò subitu à quellu chì era invece un statista – hà passatu "u ghjornu ch'ellu hà cuminciatu à more" cun una calma apparente è fredda. Solu infine hà calatu l'elevatore mentre a folla cresce fora. È a pulizza truvava di più in più difficiule di cuntene lu. U capimachja è anzianu primu ministru sucialistu si sò ancu scusati durante l'assediu à i turisti chì sò stati tenuti in ostagiu cun ellu in l'albergu.

Facci ci ramenta chì a maiò parte di i manifestanti sò venuti da a manifestazione PDS d'Achille Occhetto, tenuta in a piazza adiacente Navona, è chì ci era ancu una minurità vicinu à u MSI. A Lega Norda ùn era micca quì "perchè una prucessione hè stata piantata prima", secondu e numerose testimunianze raccolte. Ricustruisce i mumenti drammatichi in cui a scorta hà dettu inutilmente à Craxi di ùn sorte micca da a porta principale. È u capu di u PSI hà fattu finta di ùn sente. A stessa seguita sucialista hà dettu à un pulizzeru: «Basta. Dite à Craxi di sorte da daretu ». Fora di a porta principale, u pilotu storicu, Nicola Mansi, chì stava cun ellu à a fine di i ghjorni di Hammamet , chì sarebbe un sottutestazione per definisce solu un cunduttore, avia a testa sanguinosa. Valeria Coiante, a giurnalista di u "Mixer" di Giovanni Minoli briunò, sottu à quellu assaltu, "tiranu tuttu, tiranu tuttu". Ramintemu chì solu grazia à a TV, à quellu reporter, à un operatore di Mediaset è à un fotografu chì hè cullatu nantu à u tettu di un ristorante, avemu oghje l'imaghjini di quellu 30 d'aprile, ch'ellu hà avutu u duvere di ramintà à i trenta è i zitelli di quaranta anni d'oghje. Senza scurdassi di a testimunianza ghjillosa di unu di i "tiratori": "Avemu avutu da strappà Craxi in pezzi …". U principiu di "a falsa rivoluzione, cù falsi eroi è falsi rivoluzionarii". Queste sò e parolle di Craxi, in un video, cù quale a presentazione di "30 April 1993" hà chjusu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/30-aprile-1993-storia-di-un-linciaggio/ u Fri, 30 Apr 2021 07:56:25 +0000.