Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi spiegheraghju cumu Erdogan scambia in u Strettu

Vi spiegheraghju cumu Erdogan scambia in u Strettu

Tutte e mosse di a Turchia di Erdogan nantu à i canali è e cunvenzioni. L'analisi di Fabio Caffio, ufficiale di a Marina in pensione è espertu in dirittu marittimu, per l'Affari Internaziunali

U presidente turcu Recep Tayyip Erdoğan hè statu accusatu da un gruppu di più di centu anziani ammirali (frà i quali Cem Gurdeniz, teoricu di a "Patria Blu" ) di vulè dinunzià, in parallelu à u prugettu Kanal Istanbul , a Cunvenzione di Montreux di u 1936 annantu à u passaghju in i Dardanelli, u Mare di Marmara è u Bosforu (u "Strettu"). Dece anziani ufficiali sò stati arrestati per l'accusa di attaccà l'ordine custituziunale.

A dumanda ùn hè micca chjara. A Cunvenzione, capulavoru di a diplomazia kemalista di u XXu seculu, hà travagliatu bè sin'à oghje, guarantendu a Turchia u cuntrollu di l'accessu à u Mare Neru.

Ma allora: hè una disputa interna in u "regime" alimentata da vechji kemalisti per rinfurzà un rolu storicu di a Turchia chì beneficia a Russia? O hè a spia di una strategia senza scrupuli in u quale u novu Canal hè u pichju per permettà à Ankara di ghjucà in tuttu, cù i Stati Uniti, l'Occidenti è a Russia?

A DUMANDIONE DI I STRETTI

I Sultani di Custantinopuli sustenevanu l '"anticu principiu di l'Imperu Ottumanu" secondu chì l'accessu à u Mare Neru duvia esse pruibitu à e putenze strangere; à u diciannovesimu seculu, era stata ricunnisciuta da i zar, cum’elli averianu fattu dopu i bolchevichi, cunfermendu chì, cum’ellu hè statu dettu, "a Russia, per sentesi in securità in u Mare Neru, hà bisognu chì u Strettu sia cumplettamente chjosu da a Turchia. ".

Dopu a dissoluzione di l'Imperu Ottumanu, u Trattatu di Losanna di u 1923 hà stabilitu a libertà di "passaghju è navigazione", affidendu u so cuntrollu à una cumissione internaziunale. Prestu turnemu à u passatu cù a Cunvenzione di Montreux di u 1936 dedicata à a securità di a Turchia è di altri stati cunfini cù u Mari Neru, chì stabilisce certe cundizioni per u passaghju di i paesi terzi (avvisu in Turchia, limitazione di u numeru di navi da guerra è di u so sughjornu ). Stu regime hà una validità specifica in quantu à i principii generali applicabili à tutti i stretti internaziunali secondu u dirittu marittimu.

Sin'à avà, a Turchia hà ghjucatu u so rolu di garante cun equilibriu, superendu e frizzioni cù a Russia nantu à a questione di u passaghju di e navi portuali è nigendu u transitu se i paesi terzi – cumprese e formazioni navali di l'OTAN – ùn rispettanu micca i tempi è i metudi d'accessu. In fatti, si pò ancu dì chì u Mare Neru hè un "mare chjosu" da un puntu di vista ghjuridicu è geopoliticu.

CANALE ISTANBUL

Per evità i risichi ambientali è u trafficu decongestivu, a Turchia hà sviluppatu un prugettu per custruisce un canale di transitu artificiale à u norduveste di Istanbul (50 chilometri di longu, 150 metri di larghezza, 25 metri di prufundità). U travagliu permetteria u passaghju di navi di grande stagnu è di petroliere. U transitu seria sottumessu à una tassa, à u cuntrariu di ciò chì accade oghje in u Strettu induve u pilotu hè solu ubligatoriu.

Erdogan hà dichjaratu chì serà sottu a suvranità turca è chì a Cunvenzione di Montreux ùn hè micca attualmente in discussione. U travagliu ùn hè dunque micca una via navigabile internaziunale aperta à tutti, ma una infrastruttura di acque interne chì serà transitata à discrezione di Ankara. D’altronde, u novu canale serà una alternativa à u Bosforu, mentre chì e restrizioni per u passaghju in i Dardanelli è u Mare di Marmara resteranu in vigore.

Ùn ci deve dunque esse un dirittu di passu innocu per e navi di guerra straniere, chì continueranu à esse sottumessi à a clausula Montreux. In teoria, tuttavia, a Turchia puderia permette, casu per casu, nantu à a discrezione chì a Cunvenzione li attribuisce cum'è responsabile di a so applicazione. Un episodiu recente hè a permanenza di unità americane in u Mar Neru durante a crisa di a Crimea 2014, al di là di u scadenza stabilita.

Ankara hà ancu interpretatu a Cunvenzione cum'ella hà piaciutu quandu hà suscitatu u prublema di u transitu di i portaerei russo o, in u 1994, hà stabilitu unilateralmente u Regolamentu di u trafficu marittimu per a sicurezza di a navigazione è a prutezzione di l'ambiente.

ALTÀ DI MONTREUX?

Dapoi anni è anni si parla di mudificà a Cunvenzione cunsidarata inadegwata à a nova realità di u Mare Neru, induve a Russia hè oramai appiccicata in u mare di Azov dopu l'annessione di a Crimea. I Stati contraenti (Bulgaria, Francia, ex Jugoslavia, Giappone, Gran Bretagna, Grecia, Rumania, Russia, Turchia, à i quali l'Italia, chì hà firmatu è ratificatu in u 1938) devenu esse aghjunti, ùn anu micca fattu usu di e prucedure di dinunzia o emendamentu. Chjaramente, a dumanda interesserebbe i Stati Uniti, ma ùn ne facenu micca parte.

Mette a Cunvenzione in manu pare oghje, più chè in u passatu, esse un impresa difficiule. Questu ùn significa micca chì u regulamentu ùn pò micca esse interpretatu in modu evoluzionariu. Pò esse cunvenutu per a Turchia di ùn arradicassi daretu à l'ubbidenza formale di un accordu storicamente datatu, invece dialogu cù i Stati parti (ma solu una tavula di cunsultazione cù a Russia hè aperta da anni).

A Grecia sogna di vultà à u Trattatu di Losanna di u 1923 chì demilitarizeghja u Strettu à u dannu di a Turchia, mentre a Russia hè interessata à mantene u statu quo di Montreux. I Stati Uniti, invece, sò sempre stati interessati à un regime liberale: Woodrow Wilson l'avia affirmatu in i so 14 Points di u 1919; in u 1945, Washington hà prupostu chì e navi di guerra straniere passanu senza restrizzione quandu sò invitati da un paese di u Mar Neru o chì operanu sottu l'egida di l'ONU.

Ankara pò esse l'arbitru di a situazione quandu, in pochi anni, una altra via navigabile artificiale serà aghjuntu à Kanal Istanbul chì attraverserà a penisula di Gallipoli: allora, veramente, ci saranu e cundizioni à chì Erdoğan si riferisce quandu evoca a futura possibilità di abbandunà a Cunvenzione.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/turchia-erdogan-stretti-mare/ u Sun, 11 Apr 2021 06:00:51 +0000.