Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi parleraghju di a guerra trà i Stati Uniti è a Cina nantu à i semiconduttori

Vi parleraghju di a guerra trà i Stati Uniti è a Cina nantu à i semiconduttori

Cume è quantu e cumpagnie americane è cinesi si affrontanu in semiconduttori. U studiu approfonditu di Giuseppe Gagliano

Tradizionalmente, u cuncepimentu di microprocessatore hè statu duminatu da uni pochi di giganti americani chì sò stati longu in questa industria.

Intel, fundata in u 1968, ferma u primu fabbricante di semiconduttori di u mondu, ma a sucietà di Santa Clara, in California, hà da fà casu à novi cuncurrenti micca necessariamente americani in altrò.

IBM, storicamente presente in u mercatu di l'informatica è di i semiconduttori dapoi l'anni 1950, hà lanciatu a linea Power di processori in l'anni 90. In u 2021, u Power 10 ùn averà micca menu di 48 nuclei per a putenza informatica adattata à i bisogni di i grandi dati – l'elaborazione di massa di dati giganti generati da Internet 3.0.

Advanced Micro Devices (AMD) hè un altru fabbricante storicu americanu di semiconduttori, microprocessori è carte grafiche, chì a sucietà, ancu basata in Santa Clara, in California, hè stata fundata in u 1969.

A cumpagnia americana Nvidia hè stata creata in u 1993 è hà ancu a so sede in Santa Clara. A cumpagnia attualmente domina u mercatu per i processatori di carte grafiche (unità di trasfurmazioni grafiche, GPU).

D'appressu à i principali analisti di l'industria, Nvidia hà suppurtatu micca menu di u 69% di a dumanda di processori grafichi in u quartu trimestre di u 2019. AMD è Intel sò assai in daretu. Ma queste duie cumpagnie cumpensanu cuncurrendu per u mercatu di processatore di macchina (CPU) nantu à u quale continuanu à avè l'egemonia.

Almenu per avà. In fattu, l'arrivu di i telefoni smartphone à u principiu di l'anni 2000 hà rivoluzionatu u mercatu di i semiconduttori.

Benintesa, cumpagnie cum'è Amd è Intel anu sappiutu pusiziunà si assai prestu in u segmentu, ma facenu fronte à a cumpetizione di Qualcomm (una sucietà americana, cù sede in San Diego, California, per cambià), fundata in u 1985.

Per a so parte, a sucietà Apple, chì ùn hà mai finitu di diversificassi, hè in traccia di scumudà a ierarchia di i cuncettori di processori per telefunini mobili, ma ancu di laptop, dapoi a liberazione di u prucessore A7, chì furnia l'iPhone 5s. Da tandu, e serie A8, 9, 10, 11, 12 è 13 anu dimustratu chì Apple hà avà u pienu cuntrollu di a tecnulugia assuciata à u cuncepimentu di processori multi-core sempre più efficienti.

Tutte e sucietà americane sopra menzionate deleganu una grande parte di e so attività di fabricazione à subappaltatori.

Qualcomm o Nvidia sò ancu imprese un pocu virtuale, vale à dì senza fabbriche. Subcontractanu a so pruduzzione à altri giganti di l'industria, cum'è l'Europea (Franco-Italiana) STMicroelectronics, chì impiega 46.000 persone in u mondu, o a Taiwanese Tsmc (Taiwan Semiconductor Manufacturing Company) o UMC (United Microelectronics Corporation) chì sò i principali fornitori di Nvidia o Qualcomm.

In quantu à Apple, a sucietà deleghe una parte di a so pruduzzione à Foxconn Technology, ufficialmente Hon Hai Precision Industry Company Ltd., un gruppu industriale taiwanese specializatu in a fabricazione di prudutti elettronichi, situatu principalmente in a Republica Populare Cinese, in a cità di Shenzhen , chì furnisce ancu e cumpagnie Sony, Motorola, Dell, Microsoft, Amazon, Nintendo, Hewlett-Packard, Samsung, LG, HTC, Acer, Asus, Lenovo è Huawei.

Ma a Cina, chì aspirava à longu andà à esse qualcosa altru ch'è u "attellu di u mondu", hà cambiatu a marcia in u mercatu di i semiconduttori. In fattu, in a pianificazione di a so ecunumia, a Cina mira à l'autonomia tecnologica.

Mentre u mercatu di i microchip hà cresciutu 8% in u 2020 à circa 480 miliardi di dollari, a spesa in R&D di l'industria hè cresciuta di 5% à un record di 68,4 miliardi di dollari secondu i principali analisti.

Intel, Samsung è TSMC emergenu cum'è i trè più grandi investitori in questu settore, à u cuntrariu, nisun fabricatore di chip europeu hè in u top 10. E cumpagnie cinesi, invece, mostranu un attivisimu tecnologicu considerableu.

Cusì, in u campu di i processori, Zhaoxin o Huawei anu sviluppatu i so propri chips KaiXian è Kunpeng, ma una altra sucietà sviluppa ancu i so propri processori: Longsoon, una ghjovana cumpagnia di marca, fundata in aprile 2010, chì hà recentemente cummercializatu un quadru core chip, u Dragon Core 3A4000, chì a so prestazione hè sempre assai luntana da quella di i processori sviluppati da Intel o Amd, cum'è quelli mostrati da u processore KaiXian U6780A di Zhaoxin. Un altru cuncurrente cinese ghjuntu di recente in u mercatu, a sucietà Phythium si lancia ancu in a produzzione di processori multicore, cù l'ambizione di cumpete in pochi anni cù i capi di u mercatu americanu in termini di prestazioni.

L'amministrazione di i Stati Uniti hà decisu di risponde è ancu colpì duramente in 2019, stimolata da Donald Trump chì hà furzatu i giganti americani à mette fine à i so partenariati cinesi. Inoltre, u guvernu americanu hà un altru mutivu per attaccà e cumpagnie cinesi in termini di guerra economica: riproducenu illegalmente copie di a famiglia di processori x86 per liberà i so mudelli.

U 3 di dicembre di u 2020, u guvernu americanu hà decisu ancu di impone sanzioni à a Semiconductor Manufacturing International Corporation (Smic), chì furnisce principalmente a sucietà cinese Huawei, è chì l'Americani accusanu di esse una entità militare travestita da una sucietà privata. L'ughjettivu dichjaratu da u Pentagonu hè chjaru è hè di cuntrastà a strategia di sviluppu civile-militare di a Cina, chì sustene l'ubbiettivi di mudernizazione di a so armata assicurendu chì hà accessu à tecnulugie avanzate è cumpetenze acquistate è sviluppate da imprese, università è prugrammi. Di Amaricane ricerca.

I Stati Uniti utilizanu dunque colli di bottiglia in e linee internaziunale di produzzione di cumpunenti elettronichi cum'è arma. Un tali puntu hè in Olanda, induve a sucietà Asml cuncepisce è produce e macchine di fabbricazione di chip più efficienti. Asml ammaestra a tecnulugia EUV (ultravioletta estrema) chì li permette di gravà cialde di siliziu cù a massima precisione. I principali clienti di Asml sò u gigante taiwanese Tsmc è u gigante coreanu Samsung. Quest'ultima utilizza i chip ad alte prestazioni cusì produtti per i so bisogni, mentre Tsmc furnisce i giganti internaziunali di l'elettronica, cumpresu u chinese.

In u 2020, i Stati Uniti anu messu in opera un embargo tecnologicu contr'à a Cina. Huawei hà vistu u successu vene è hà custruitu un stock di chips essenziali per queste antenne 5G è i so smartphone di fascia alta, ma face una carenza chì ùn hè micca capace, per avà, di pruduce chips equivalenti. Soprattuttu chì u furtu di pruprietà intellettuale hè statu in i riflettori americani dapoi l'amministrazione Trump. L'interdipendenza in e catene di produzzione hà l'effettu di un tiru formidabile.

Avà a quistione hè se l'amministrazione Biden puderà mantene a pressione nantu à a Cina.

Ma u ghjocu hè cumplessu è hà aspetti diversi. Cusì, in a so corsa per a superiorità tecnologica in u campu di l'urdinatore è di i semiconduttori, a Cina hà una vasta leadership in u campu di a produzzione di "terre rare", questi metalli chì si trovanu in batterie di vittura elettriche, in cumpunenti di computer., In macchine à raggi X o chips per smartphone. Parlemu torna una volta di terre rare.

Tuttavia, l'estrazione di sti beni minerali esistenti in quantità assai limitate in u stratu terrestre (chì, oltre à esse raru, ùn sò micca rinnovabili, a so furmazione dura miliardi d'anni) hè guasi interamente a prerogativa di a Republica Populare Cinese: questu produce 67 % germaniu, cumpunente essenziale per i pannelli solari, 55% vanadiu (ampiamente adupratu in l'industria spaziale) è … 95% terre rare.

U paradossu hè chì ste terre rare sò à u centru di a transizione energetica, ma chì a so sfruttamentu industriale genera una inquinamentu assai forte (liberazione di metalli pesanti, inclusi elementi radioattivi, durante i prucessi chì implicanu u riprocessamentu di decine di tonne). Un veru prughjettu d'innuvazione industriale hè dunque emergente sia per sviluppà l'industria di i semiconduttori sia per integrarla in prughjetti di rinuvamentu energeticu è ambiziosi prugrammi di sviluppu high-tech riducendu ancu l'impronta ecologica di stu settore.

Ma chì rolu hà avutu l'Europa finu à avà?

Questu hà una evidente dipendenza da a tecnulugia più cà preoccupante in termini di semiconduttori è tecnulugia di l'infurmazione, ancu se, in l'ultimi anni, a sucietà tedesca Infineon, assai attiva in chips automobilistici, hà rinfurzatu a so presenza europea in e catene di produzzione accantu à STMicroelectronics è Asml. .

L'europei strazianu à sviluppà una strategia chjara in u core di a guerra freta tecnologica trà Pechino è Washington.

L'Americani acceleranu è raffurzanu e so leie cù i dui ghjucatori asiatichi in prima linea di u settore di i semiconduttori: Taiwan è Corea di Sud. Dopu à Tsmc di l'annu scorsu, hè u turnu di Samsung d'annunzià un pianu per una fabbrica di semiconduttori. In i Stati Uniti in Ghjennaghju 2021, un modu assai chjaru per avvicinassi à u cumplessu militare-industriale americanu.

U sognu cinese di un feudalisimu digitale chì e so cumpagnie serianu i maestri: a scumessa hè in parte riesciuta cù i giganti internet (Alibaba è Tencent). Da u latu hardware, u colpu à Huawei da parte di l'Americani hè furzatu i Cinesi à travaglià di più per uttene l'indipendenza tecnologica.

A so scumessa hè dunque luntana da vince.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/vi-racconto-la-guerra-tra-usa-e-cina-sui-semiconduttori/ u Fri, 19 Mar 2021 07:25:22 +0000.